Magicienii reprezintă dovada ingeniozității umane. Gerard Majax, folosind vraja cuvintelor, așterne pe hârtie mituri și zvonuri ale trecutului. Cât de adevărate sau cât de false sunt, asta vom descoperi cercetând trecutul. Până atunci, luăm de bune istorisirile lui Gerard Majax și poposim într-o reinterpretare a istoriei.
Magicienii ne poartă pașii în viața și în spatele cortinei ce ascunde adevărata faţă a magiei, alchimiei, spiritelor și a exploatării acestora mizând pe naivitatea și ignoranța minții umane. Totul debutează cu piatra filosofală și cu știința alchimică. În centrul acestei istorii se află alchimistul Nicolas Flamel.
Anul 1388 ne poartă pașii la ușa lui Nicolas Flamel, care conform cunoștințelor, poate transforma plumbul în aur, așa explicându-se îmbogățirea acestuia peste noapte. Însuși Regele Carol al VI-lea, își trimite om pentru a verifica veridicitatea zvonurilor. Dar Nicolas Flamel nu este orice ignorant și îşi joacă cărțile astfel încât și cel mai încrâncenat sceptic ajunge să creadă în magicul proces alchimic. În timp, această faima îl vor obliga pe Flamel să se retragă din atenția publicului, dar până atunci va rămâne întrebare: există cu adevărat piatra filosofală și cum are loc magia?
Apoi, suntem subjugați de farsa magică ce i se joacă Caterinei de Medici. Anul 1574 ne poartă pașii în vremea profețiilor și a oracolelor. Ruggieri este magicianul preferat al Caterinei. Un magician ce face ca un cap proaspăt desprins de trup să evoce profeții, profeții ce o au în vizor pe Caterina. Ruggieri poate face ca o oglindă să prindă viață și să deruleze secvențe ale viitorului. Dar cum? Este el cu adevărat înzestrat de divinitate și trimis pe pământ pentru a ajuta pe fii Domnului?
Poposim în anul 1749, anul faimosului Casanova și îi cunoaștem magia seducției și a norocului. Marele Casanova poate face ca spiritele să-i dezvăluie locul ascuns al cuferelor cu aur şi să scoată monezi de aur din pletele domnișoarelor pe care le seduce. Iar la jocurile de noroc este neîntrecut, norocul fiind mereu de partea lui. Este el Casanova uns de Dumnezeu sau înhăitat cu Diavolul?
Acestea sunt doar o mică parte din personajele centrale ale romanului Magicienii. Gerard Majax a luat urma magicienilor din prezent și întocmai ca un rac s-a întors la origini. Dar nu magia reprezintă punctul central al romanului, ci psihicul uman. Magia poate exista sau nu cu adevărat. Piatra filosofală poate bine merci să fie adevărată și așteptându-și descoperitorul. Dar nu asta este ceea ce ne interesează cu adevărat.
Adevărul căutat de Gerard Majax este în om. Omul, ființa inteligentă ce scornește noi idei. Omul inovator, veșnic curios, veșnic mânat spre atragerea atenției și public. Vom descoperi în Magicienii că toți șarlatanii sfârșesc ei înșiși în a-și crede minciunile. Îl vom descoperi pe Flamel căutând piatra filosofală, cu al cărei secret se lăuda deja de peste douăzeci de ani. La început fusese doar un mijloc de a ascunde bogăția căpătată în urma unei revolte. Mai apoi totul s-a transformat într-o căutare acerbă a magiei și a misticului.
Și atunci ne întrebăm? Când pe parcursul evoluției ne-am îndepărtat de realitate și am căzut în lumea fantasmagorică a propriei noastre imaginații? Magia prezentată de iluzonişti cât este de adevărată?
Lui Balsamo i se dezvălui o lume nebănuită; în fața sa se întredeschise un întreg univers populat cu himere și fapte îndrăznețe și i se arătară căi noi în care se amestecau vrăjitoria cu înscenarea, prezicerile cu iluzia. În acea noapte, el înțelese marea putere a aparențelor, forța convingerii, nesătula poftă de miraculos și incredibila naivitate a oamenilor. Această întâlnire datorată hazardului fu una din acelea ce modifică un destin.
Hazardul. El este cel ce aduce unii oamenii împreună. Soarta. Ea este cea ce le poartă pașii oamenilor unul spre celălalt. Hazardul și soarta sunt primii învinuiți pentru lipsa de discernământ a oamenilor ce duc la alegeri greșite și la vieți ruinate. De ce nu am prefera să fim sinceri și să admitem că ne lăsăm duși de nas de propria noastră credulitate?
Gerard Majax a luat marele nume ale istoriei și le-a contopit într-un joc al manipulării, șarlataniei, naivității și a aparențele. Cine au fost cei care s-au lăsat absorbiți de miraculos și cine au fost cei cu forța convingerii în jocul hazardului, şi mai ales de unde a început jocul iluzioniştilor, vă invit să descoperiți în romanul Magicienii, un roman ce vine să pună cărțile pe față și să ne sfarme concepțiile despre imaginata lume mistică.
Alte recenzii de la Gerard Majax :
