Am ales această carte după titlu, și nu m-a dezamăgit. După cum ne spune încă de la început, Charles Duhigg a scris această carte pornind de la o cercetare pe care a făcut-o pentru a răspunde unei nevoi personale – aceea de a fi mai productiv.
Productivitatea poate avea mai multe sensuri și există mai multe direcții de abordare. Autorul a avut în vedere modul în care sarcinile pot fi îndeplinite fără a sacrifica toate lucrurile care ocupă un loc important în viața noastră. El a sintetizat informațiile obținute de la diverși specialiști care au efectuat studii despre creier și motivație. Cartea a fost structurată în opt capitole care descriu cele mai importante idei pe care Charles Duhigg le-a desprins în legătură cu creșterea nivelului de productivitate respectiv – motivația, echipele, concentrarea, stabilirea obiectivelor, coordonarea celorlați, luarea deciziilor, inovația și asimilarea informațiilor.
Pentru a înțelege importanța motivației, autorul ne prezintă exemple concrete. Printre altele, el a relatat cazul lui Robert Philippe care, după ce a revenit dintr-o excursie, a început să se comporte ciudat, prezentând apatie și lipsă de motivație pe toate planurile. În uma mai multor investigații a rezultat că o parte a creierului, corpul striat, fusese afectată în urma unui incident. Această idee, existența unei probleme la nivelul fizic al creierului a fost prezentată în anii ”80 de neurologul francez Michel Habib. Acestă legătură care determină schimbarea comportamentului a fost descoperită în urma analizării RMN, în cazul unor pacienți care trecuseră de la o viață activă la pasivitate, în urma unor leziuni.
În continuare am aflat detalii despre împrejurările care au condus la prăbușirea unui avion sau, într-o altă situație cum, din contră – s-a reușit evitarea unui incident aviatic, despre modul în care lucrează echipele în cadrul companiei Google sau despre modul în care un jucător profesionist de poker își decide strategia de joc.
Autorul arată că trăim într-o lume în care informațiile au explodat, însă este foarte dificil să le procesăm întrucât are loc un fenomen de „orbire informațională”.
„Gândirea de tip tunel îi poate determina pe oameni să devină prea concentrați pe ceea ce se află direct în fața lor sau prea preocupați de sarcini imediate.”
Fiecare capitol cuprinde descrierea pe larg a studiilor/evenimentelor pe care se bazează concluziile lui Charles Duhigg, dar lectura este accesibilă publicului larg, pentru că autorul folosește un ton familiar, de parcă ne-ar spune povești.
Consider că această carte este valoroasă pentru că ne arată erorile frecvente de judecată și astfel putem să ne îmbunătațim raționamentul, să asimilăm informațiile, să luăm decizii mai bune și să ne creștem eficiența individuală sau în echipă. Spre deosebire de alte cărți motivaționale pe care le-am citit în ultima vreme, concluziile nu se regăsesc la finalul fiecărui capitol, ci la finalul cărții, ceea ce le face ușor de recapitulat atunci când vrem să aplicăm soluțiile lui Charles Duhigg în viața de zi cu zi.
Alte recenzii de la Charles Duhigg:
