Nu e o lectură care pică bine unui părinte. E un scenariu de coșmar, și nu numai pentru un părinte, ci pentru orice om de bun-simț și empatic. Susie, o adolescentă de 14 ani, este violată și ucisă cu brutalitate de un vecin. O bestie cu chip de om, care nu e la prima crimă sau la prima fetiță violată. Orizontul ei este distrus de poftele bolnave și incapacitatea de a și le controla ale acestui sadic. Toate momentele pe care le visa și pe care le aștepta, toate acele „a fost prima dată când.. „, atât de așteptate în viața unei adolescente, au fost spulberate, anulate, suprimate de egoismul și cruzimea unui om.
Susie, din raiul personal, privește cum viața curge înainte fără ea. Privește cum cei pe care-i iubea se îndrăgostesc, se despart, se maturizează, îmbătrânesc. Privește ceea ce ar fi trebuit să trăiască ea însăși dar nu i-a fost permis. Privește cu ochi maturi și judecă cu minte de adult, nu de copil de 14 ani. Recunosc că am avut o problemă cu modul în care gândește acest personaj. Felul în care percepe lucrurile nu se apropie deloc de viziunea unui adolescent, ci mai degrabă a unui om bătrân, experimentat, trecut prin viață care a învățat deja să se detașeze și să-și gestioneze impulsurile, frustrarea și nervii. Privește obiectiv și înțelege chiar și aventura mamei, deși își iubea tatăl ca pe un erou.
A început foarte bine, mi-a adus aminte de „In an instant”, carte care merge pe aceeași idee și în care naratorul este chiar victima care urmărește ce li se întâmplă celor rămași în viață, fără a putea interveni. Dar la un moment dat, nu s-a mai concentrat pe lucrurile care mie mi-ar fi părut firesc a fi urmărite, iar scena finală a fost deplasată și mi-a lăsat un gust amar. Nu din cauza propunerii paranormale. Dar mi s-a părut ciudat ca victima unui viol, ce rămâne prinsă într-o stare permanentă de copil de 14 ani, având șansa unei reîntoarceri scurte pe pământ să-și dorească doar o partidă de sex. Îmi place să cred că un om, spiritul său, are aspirații mai profunde, mai complexe decât un instinct primar și oarecum animalic, declanșat de hormoni.
Pentru cei rămași, familia și câțiva prieteni, viața nu e ușor de reluat. Lipsa fetei îi afectează pe fiecare într-un alt mod. În timp ce mama se desprinde și își abandonează familia, tatăl se leagă și mai tare de copiii rămași în viață. Bineînțeles că empatizezi mult mai ușor cu el, atitudinea mamei a fost destul de bizară pentru mine, mai potrivită unui bărbat decât unei femei. Dar, lăsând la o parte personajele, care nu impresionează decât poate în sens negativ deoarece le lipsește profunzimea, am avut o problemă cu rostul cărții, pentru că realizezi la final că n-are niciun scop. Nimic nu se rezolvă și foarte puține se întâmplă pe parcursul cărții. M-aș fi gândit, având în vedere că este vorba de o crimă, un caz rămas nerezolvat, un cadavru negăsit, un criminal nedescoperit, că măcar una dintre aceste probleme va fi rezolvată la final. Dar, nu, toate rămân în stadiul inițial și la sfârșitul cărții. Recunosc că sunt un pic dezamăgită.
Alte recenzii de la Alice Sebold:
