Ca o mare de iarbă și mușchi…Un tărâm între viață și moarte.
Nathalie, o tânără specializată în biologie, se întoarce, după 15 ani, în locurile natale, într-un orășel uitat de lume situat într-o rezervație naturală ce adăpostește și o mlaștină. Fata își pregătește disertația pentru doctorat ce are ca temă modul în care efectul de seră influențează descompunerea în zonele mlăștinoase.
Revine aici sub anonimat și se cazează într-o căsuță aflată pe domeniul unui conac, încercând să evite rememorarea tragediei ce i-a schimbat viața. La 12 ani, tatăl i-a împușcat mama, după care s-a sinucis, fata fiind martoră la tragicul eveniment. Rătăcind prin mlaștină și prelevând probe, leagă o relație de prietenie cu un student la arte pe care îl găsește, la un moment dat, mai mult mort decât viu după ce fusese atacat și bătut, în timpul alergării zilnice.
Imediat după acest incident, cadavre ale unor oameni dați dispăruți cu ceva timp în urmă încep să fie descoperite în mlaștină. Mica comunitate, care crede în legendele locale vechi privind ofrandele umane ce se practicau, este zguduită de evenimente. Realitatea și misticul se împletesc și rezultatul este o panică generală ce obligă poliția să găsească cât mai repede o explicație logică pentru aceste morți ciudate.
Atmosfera este foarte bine redată. Un amestec de mister și frică învăluie ceața smârcurilor. Elementele oculte induc ideea de spațiu bântuit, incontrolabil și de nestăpânit, refuzat oamenilor și civilizației, o graniță între viață și moarte unde forțe misterioase te ademenesc pe un drum al pierzaniei.
Când se dorește un sacrificiu, vremea se înfurie. Când sacrificiul a fost ales, furia se transformă în pace.
În anul în care tragedia lovea familia Nathaliei, unul dintre localnici descoperise în mlaștină un cadavru ce părea a fi fost o ofrandă oferită zeilor, datând din anul 300 î.en. Din cauza mediului acid și a lipsei de oxigen din mlaștină, corpul era foarte bine conservat. Legenda și imaginația oamenilor au adâncit misterul, multe dispariții sau accidente din zonă fiind privite ca având legatură cu credințele și ritualurile străvechi. Aerul enigmatic și sălbatic al mlaștinii favorizează prejudecați ce sprijină ideea că ar constitui spațiul perfect pentru ritualuri păgâne și comunicarea cu lumea spiritelor. Un loc în care oamenii preferă să nu se aventureze și să-l ocolească, ce adăpostea proscriși și era exclus din planurile comunității ca fiind inutil și neexploatabil, favorabil mai repede contactului cu altă dimensiune cu ajutorul sacrificiilor. Chiar și mica comunitate ce trăiește aici pare dornică să se rupă de aceste locuri, gospodăriile sunt marea majoritate în ruină iar cererea de locuințe inexistentă.
Personajele principale sunt Nathalie și Maya, ambele întoarse acasă după mult timp din motive diferite. Maya este specializată în arta fotografică și lucrează part-time în cadrul secției de poliție din zonă ca fotograf. Ancheta poliției este minimizată ca interes și pierde primul plan în fața traumei Nathaliei pe care trecutul o ajunge din urmă. Ceea ce psihicul ei a ascuns pentru a o proteja, începe să iasă la suprafață și adevărul de care a tot fugit pare că-i va oferi șansa să o ia de la capăt plecând de la alte premise decât cele după care s-a ghidat până acum. Odată ce ia contact cu locurile și oamenii copilăriei, amintirile blocate se înghesuie să revină, mai vii și mai distinctive ca niciodată și puzzle-ul pe care îl alcătuiau începe să prindă o formă nouă, o versiune total diferită față de ceea ce mintea ei de copil a construit cu mulți ani în urmă ca un scut protector.
Oare foamea morților a trezit mlaștina la viață? Sau, orbiți de prejudecată, unii nu mai disting realitatea de legendă? E vorba de un criminal în serie sau cadavrele ascund taine legate de alte lumi? Cine se face responsabil de șirul de dispariții misterioase?
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Cartepedia
Alte recenzii de la Susanne Jansson:
