Recenzie ”Pizdeț” de Alexandru Vakulovski

de | apr. 1, 2024 | Recenzii cărți

Vreau să punctez un lucru ca să fie clar de la început: nu sunt împotriva basarabenilor, dar nici nu-s vreo fanatică pe tema unirii. N-am nimic cu cei care vin din Republica Moldova și se stabilesc la noi. Mi-am dorit să citesc cartea lui Vakulovski și am plecat la drum foarte entuziastă, dar ce-am citit mi-a lăsat un gust amar. Și ce e mai grav e că nu înțeleg de ce este promovată. Mi-e peste mână să înțeleg ce caută în colecția 10+ de la Polirom. Mi-e peste puteri să accept că pentru cartea asta s-a tăiat un pom, fir-ar a dracului de treabă! Mare păcat!

N-am nici cea mai mică intenție să comentez sau recenzez pe marginea aberațiilor psihedelice și teribiliste ale autorului.

Ce să-ți povestesc? Despre anii drogați în care nu știu ce s-a întâmplat?

Sinceră să fiu îi pot găsi o scuză dacă mărturisește că a scris cartea drogat fiind, dar nu înțeleg de ce nu a retras-o de pe piață când s-a trezit din prostie, pardon euforie? Probabil că încă se consideră pizdeț și d-aia, d-aia, d-aia, d-aia, d-aia (asta e unul dintre cele mai bune citate din carte, era mai lung, dar ideea de bază cred că se înțelege de la primul cuvânt).

Trebuie să recunosc că am apreciat totuși sinceritatea (chiar dacă mare parte din carte e evident că i-o ia gura înaintea minții când scrie) din următoarea concluzie (și citez aici): Cărțile care au fost scrise pentru că autorul voia să o facă și el pe scriitorul se recunosc foarte ușor, îi recunoști lecturile, obsesiile de căcat și atât. Vrei să dai foc atunci la toate cărțile și să bați autorul.

Cartea n-are decât 180 de pagini bine aerisite, capitole scurte și nicio pretenție de cine știe ce lexic care să-ți ridice probleme la fileu sau să-ți îngreuneze lectura, cu toate acestea eu, cititor de cursă lungă, am tras de mine aproape o săptămână să o termin și, când am ajuns la final, îmi venea să-mi trag două când am realizat că mi-am bătut joc singură de timpul meu. A fost atât de levâi (apropo, am mai pierdut timpul si cu descâlcirea argoului basarabean care nu-mi va folosi niciodată la nimic), încât am simțit nevoia să citesc și părerea altora. Am găsit o recenzie care încercă să mă convingă că dacă nu găsesc printre rânduri influențe și exerciții literare sunt o nulitate în materie de literatură și îmi lipsește unghiul tehnic și experiența. Wvai, mă leși??!

Rezumat: toți sunt idioți și tâmpiți.
Concluzia: mai trag un fum de marijuana…

Pe scurt, ne sunt servite câteva zeci de povestiri scurte și foarte scurte ale unui student basarabean, relocat la Cluj a cărui singură plăcere în viață sunt drogurile și alcoolul. Stimulat de ele împroașcă fiecare pagină cu ură, scârbă, fatalism, misoginism, violență, deznădejde, lehamite și tristețe într-o carte despre nimic, lipsită de orice profunzime și sens, plină de trânte ale naratorului cu sticla și bulibuleatorul și fabulațiile superficiale generate de acestea. Eu știu că viața e de multe ori absurdă și fără sens, dar dacă simți nevoia să o părăsești, ar trebui s-o faci fără să-i mai chinui și pe alții cu inepțiile tale…

Mă încurajez cu gândul că a fost scrisă în tinerețe (este catalogată de unii drept debut remarcabil) și între timp și-a cizelat și perfecționat scrierea și stilul, dar n-am nici cea mai mică intenție să verific citindu-i și altă carte. Nu, nu…ce-i destul, e destul!

ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Cartepedia

Titlu: Pizdeț
Autor: Alexandru Vakulovski
An apariție : 2020
Editura: POLIROM
Nr. Pagini: 192
Limba: Română
Gen Literar: Fictiune
Nota recenzorului: 3 / 10
Vizualizari recenzie: 6169

Alte recenzii de la Alexandru Vakulovski:

Alte recenzii care ți-ar plăcea:

Recenzie ”Pasagerul” de Cormac McCarthy
Recenzie ”Pasagerul” de Cormac McCarthy

Cu toată bravada mea și cu toate că mă bat cu pumnul în piept că nu mă las influențată, n-am avut încotro și m-am aliniat și eu printre entuziaștii cititori ai lui McCarthy, stârnită de isteria din online la apariția pe piața românească a dipticului romanesc Pasagerul...

Recenzie ”Grădinile Finzi-Contini” de Giorgio Bassani
Recenzie ”Grădinile Finzi-Contini” de Giorgio Bassani

Grădinile Finzi-Contini este considerat deja un clasic al literaturii italiene, o poveste de dragoste (o dragoste adolescentină, cu fluturi în stomac, cu treceri repetitive de la clipe abisale pline de lacrimi amare la clipe de extaz absolut udate cu stropi de...

0 0 votes
Article Rating
Angela este redactor Booknation.ro de 5 ani, 2 luni, 29 zile și a scris până acum 585 articole. Se află pe poziția 2 din 15 de redactori. Dacă îți place acest articol, poți vedea toate articolele scrise de Angela aici. Angela are și un blog pe care scrie - îl găsești aici.
Subscribe
Notify of
guest

0 Comentarii
Inline Feedbacks
View all comments