O prietenă mi-a recomandat cartea ”Povestea lui Orișicine” de Philip Roth. Și mi-a și împrumutat-o. A zis că acest autor scrie excepțional, cu mesaj, și că ar mai trebui să citesc apoi de la el și ”Animal pe moarte”.
Deocamdată am citit doar ”Povestea lui Orișicine”, un volum scurt dar care te duce cu mintea departe și te face să iei în serios ideea de a trăi totul cu intensitate
În carte e vorba de o poveste de viață a unui om oarecare, cu bune și rele, cu păreri de rău și frici. În mare se axează pe frica de moarte și pe regretele pe care le are acest bărbat pentru o viață pe care ar fi putut-o trăi în altă manieră.
Romanul ”Povestea lui Orișicine” își îndreaptă atenția către ciorovăiala continuă a unui om cu mortalitatea
Soarta lui Orișicine, personaj gândit și creionat expresiv de autor, este trasată încă de la primele confruntări șocante ale sale din copilărie cu moartea, atunci când pe plajele de vis din vacanță a văzut prima dată un cadavru.
Apoi, fiecare rudă și persoană din familia sa este luată la caracterizat și la analizat în funcție de realizări profesionale sau personale. Bineînțeles că nici protagonistul nu este lăsat deoparte, mai ales că volumul acesta se bazează pe propriul destin și pe propriile trasee în viață.
Orișicine își relatează anii trăiți, relațiile, căsniciile, ne vorbește despre copiii lui și distanța sau apropierea dintre el și ei. Cariera sa profesională și pasiunile sale nu lipsesc de aici, cu tot cu regretele că ar fi putut-o lua pe altă cale. Obsesia sa pentru moarte și decădere fizică este una puternică.
Așadar, bărbatul observă, compară, tratează dar își și plânge de milă din cauza nenumăratelor probleme medicale care încep să-l copleșească. El nu numai că vede la ceilalți degradarea lor odată cu înaintarea în vârstă, ci este și urmărit și hărțuit de propriile lui nenorociri.
Tema acestui roman nu foarte voluminos, dar profund, este corpul uman și evoluția sau involuția lui în timp
Subiectul acesta este unul care la un moment dat ajunge să ne obsedeze și să ne înfricoșeze pe fiecare în parte. De aceea, povestea lui Orișicine poate fi povestea oricăruia dintre noi.
Cred că tocmai asta a vrut să evidențieze Philip Roth în acest roman care analizează foarte bine condiția umană, gândurile noastre, fricile și plăcerile, alături de teama rațională sau nu de moarte și de necunoscutul de după.
Si Complexul lui Portnoy merita citita. Imi pare rau ca nu se vorbeste mai mult despre Philip Roth, e un scriitor subapreciat
Cred că voi mai citi de la acest autor în viitorul apropiat.