O idee bună pentru a face cunoștință cu fiecare autor, cu stilul său și a încerca bucătăria celor 5 cu alte rețete individuale. Nu a fost nici un fel de coup de foudre, în schimb am rămas plăcut surprinsă să citesc scrieri deosebite venite de la cine nu m-am așteptat cel mai mult, iar cei cu nume răsunător mi-au lăsat un semn lipsit de gust. Dar aș prefera să îi iau pe rând pentru a lăsa câte o idee despre fiecare povestire din antologie.
Povestirea lui Gabriel Liiceanu mi s-a părut neterminată, și nu în sensul cel rău, ci în acela că aș fi vrut să continue ideea într-o carte obișnuită, un roman dedicat crinilor mortuari! Un nivel elevat de romantism funerar nu ne-ar strica deloc și poate ne-ar fi arătat partea frumoasă din fatalismul atât de neglijat.
Adriana Bittel a scris despre ceva, despre ceva, despre ce nu țin eu minte. Atât de bună a fost. Dragoste și un pictor, meah.
În schimb am râs cu poftă la istoria lui Radu Paraschivescu, mi-a plăcut speranța eroului principal, cele câteva ore de examen i-au lipit niște aripi pentru o vară-ntreagă. Și nu contează finalul, chiar dacă este previzibil sau nu, ideea a fost una proaspătă, așa cum o dimineață din mai poate fi!
Nu am citit nimic scris de Ana Blandiana, însă a fost singurul nume care mi-a îndeplinit așteptările. A reușit să acapareze un subiect obișnuit și să-i redea un nou suflu interesant, și anume acel Fatum în care te lași pur și simplu să plutești spre abis. Vreau continuare și aici. Notele melancolice au fost gustoase și dozate.
Ultima a fost cea mai așteptată. Ioana Pârvulescu, i-am auzit numele de atâtea ori, de la mulți cititori spunându-mi cât este de bună, i-am urmărit recenziile, dar mica ei povestire nu a reușit să ajungă la struna la care au cântat alți scriitori. O să mai încerc ceva scris de această autoare, însă nu în scurt timp, anul ăsta câte unul pe rând.
Am citit-o foarte repede, are doar 144 de pagini, iar scrisul este destul de generos cu ochiul obosit, încât te odihnești citind. Antologia lui Liiceanu și Co. mi-au dat o stare de bine, de repaus calitativ și interesant. Cei care vor o carte pe care o pot citi în câteva ore, be my guest, este cea mai potrivită alegere.
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Cartepedia
Alte recenzii de la Gabriel Liiceanu:
