Prieteni cu beneficii sau suflete pereche?
Natalia și Hunter s-au cunsocut la o nuntă. Ea era cea mai bună prietenă a miresei, iar el cel mai bun prieten al mirelui. Natalia a prins buchetul, iar Hunter a prins jartiera. Să fie oare vorba despre destin? Se pare că nici măcar nu se pune problema de așa ceva. Natalia și Hunter sunt cât se poate de diferiți, iar între ei deja ies scântei. Și este oare asta o problemă sau este tocmai ceea ce îi atrage?
După aproape un an, cei doi se reîntâlnesc, iar totul este la fel de intens ca și întâia oară. Indiferent de atracția dintre ei, între Natalia și Hunter mai există ceva: 4800 de kilometri. Deși Hunter va petrece două luni la New York, între ei nu poate fi nimic serios.
Așa ajung aceștia la o înțelegere pentru următoarele luni. Nu își vor pune inimile la bătaie, nu vor încerca mai mult, ci vor fi prieteni cu beneficii. Sună simplu, dar este pe cât se poate de complicat. Natalia vine la pachet cu inima ei după o căsnicie eșuată și cu o fiică vitregă. Hunter vine cu secrete și cu temeri care nu îi dau voie să își ofere inima. Vor putea ei oare să rămână doar prieteni cu beneficii?
O altă poveste scrisă de Vi, o altă opinie diferită
După cum v-am obișnuit, cărțile lui Vi sunt de fiecare dată diferite. Am impresia că nimeresc una bună, una slabă și tot așa. Mi-a plăcut atât de mult Băiatul din vecini și speram ca și aceasta să fie la fel. Însă știm deja cum e Vi cu poveștile ei. Deja știu că are un tipar după care își scrie cărțile și am observat asta și la Prieteni cu Beneficii.
Capitolele alternate din prezent, dar și cele din trecut sunt specialitatea ei. Mă întrebam ce a trăit Hunter și recunosc că nu am anticipat povestea lui de viață. Ce am anticipat, în schimb, a fost lipsa dinamicii dintre cele două personaje. Nu știu ce lipsește din poveștile acestea și ce au celelalte scrise de ea, dar simt că ceva clar a lipsit. Hunter și Natalia au fost idealul protagoniștilor unei povești erotice și cam atât.
Mi-a plăcut de Izzy și, desigur, mi-a plăcut să întâlnesc iar pasaje în italiană, dar tot nu pot spune că a fost o lectură strălucită. Povestea este tipică, romantică, sexy și te prinde, dar nu are acel farmec aparte. Știu că mulți iubesc cărțile lui Vi, iar unii cititori le iubesc pe fiecare în parte, dar eu nu reușesc să le aşez pe aceeași treaptă. Unele sunt slabe, altele sunt reușite. Finalul mi-a plăcut cel mai mult, dar nu compensează restul de trei sute și ceva de pagini care m-au cam dezamăgit.
Încă voi continua să dau șanse poveștilor ei pentru că, recunosc, sunt acele lecturi de care simt că am pur și simplu nevoie. În ciuda felului în care sunt scrise, uneori simt să citesc ceva de la Vi. Sper ca personajele ei să vă cucerească și pe voi! Sper să găsiți în fiecare carte de-a ei ceva care vă atrage!
-A fost incredibil! Mă bucur că nu ai fugit iarăşi.
Am zâmbit, deși el nu m-a văzut.
-Și eu. M-ai enervat și acum m-ai epuizat, domnule Delucia.
-A durat un an, draga mea!
-Da, presupun că da, însă acum sunt aici.
M-a sărutat pe creștetul capului și m-a tras mai aproape.
-Bun! Rămâi o vreme.
Alte recenzii de la Vi Keeland:
