Cum ar putea un război să salveze viața cuiva? Al Doilea Război Mondial, o mulțime de morți și răniți, mai mulți decât vă puteți închipui. Copii plângând și tristețe la tot pasul, cruzime și spirit barbar. Războiul a transformat lumea de atunci într-un lăcaş al disperării și fricii. Cum ar putea acest calvar să salveze viața cuiva?
Ada, o fetiță cu vârsta puțin mai mare de un deceniu, destăinuie salvarea pe care i-a adus-o războiul. Ada era o fetiță mai specială. Oloagă de un picior( un picior îi era întors înăuntru și nu putea să meargă aproape deloc), iar colac peste pupăză: mama sa o chinuia şi umilea ținând-o în casă pe motiv că era o urâțenie. Însă fetița nu era deloc urâtă, chiar dacă avea piciorul întors.
Fratele Adei este trecut de mama sa pe listă pentru a fi trimis să locuiască la țară, el fiind din Londra, însă Ada nu este trecută pe nicio listă. Oare de ce? Pentru că mama sa o urăşte, însă nu e nevoie de dragostea părintească pentru ca fetița să fie salvată. După un timp de gândire, reușește să se târască, cu fratele său ajutând-o, până la tren. Odată urcați în tren, Ada rămâne uimită datorită lucrurilor noi pe care le vede pe geam.
Ajunşi în provincie, toți copiii, pentru că sunt curați și îngrijiți, sunt aleși de localnicii statului respectiv, însă Ada și frățiorul său nu sunt aleși de nimeni, așa că sunt duși la o femeie care pare ap răutăcioasă. După câteva zile, Ada începe să se simtă bine.
Domnişoara Smith nu o vede pe fetiță ca pe un monstru, ci îi apreciază gândirea. Cei trei petrec timp minunat împreună, învață lucruri noi şi multe altele, însă războiul începe cu adevărat iar buncărele încep să fie construite.
Oare vor reuși cei trei să se apere de furia războiului? Va putea Ada să ducă o viață bună cu frățiorul său şi domnişoara Smith departe de mama copiilor? Vă invit să citiți cartea, deoarece este de-a dreptul minunată.