La fel cum m-au impresionat și cărțile „Fără speranță ” și „Maybe someday” , Colleen Hoover reușește să creeze și în opera „Slam. Din dragoste pentru Layken” o poveste de dragoste frumoasă, dar și tulburătoare, cu multe încercări din partea vieții de a-i despărți.
După moartea tatălui său, Layken împreună cu mama sa și Kel, fratele mai mic, se mută în Michigan, un loc total diferit față de Texasul în care crescuse.
Aici, ea îl cunoaște pe Will, vecinul ei, al cărui frate devine foarte apropiat de Kel. Încă de la prima vedere, între ei se naște ceva, iar sentimentele se accentuează odată cu participarea la o întâlnire.
Will este un băiat de treabă, inteligent și care și-a pus greutățile pe umeri încă de la o vârstă fragedă, asumându-și responsabilitățile asupra fratelui său, odată cu moartea părinților săi.
Însă viața le întinde mai multe obstacole decât se așteptau inițial, iar ei sunt nevoiți să își înăbușe sentimentele, odată cu realizarea faptului că Layken era studenta lui Will.
Mi-a plăcut cartea deoarece prezintă mijloacele prin care poți ține piept situațiilor celor mai dificile , protagoniștii reușind să-și clădească fericirea pe alte temelii.
Cartea prezintă și un alt model de poezie, cel de tip slam, care poartă adânci semnificații atât prin versuri, cât și prin intonația aleasă de către fiecare scriitor.
Ce se va întâmpla în final cu protagoniştii ? Vor reuşi sau nu să să găsească o modalitate prin care să fie împreună?
Ei bine, ai realiza
Cum am realizat şi eu…
Că toate lucrurile ei bune
Toate frumuseţile ?
Nu-i nimic real.E fake
Deci păstrează tu marea.Eu rămân cu Lake.