„Trenul orfanilor ” este un roman bazat pe fapte istorice reale. Cartea urmărește viața a două personaje feminine foarte bine creionate: Molly, o adolescentă a zilelor noastre, crescută de o familie de tip social, și Vivian, o femeie de origine irlandeză în etate.
Deși provin din generații diferite, povestea celor două este oarecum similară, motiv pentru care ajung să se împrietenească, chiar dacă sunt zeci de ani diferență între ele. Vivian este unul dintre călătorii din Trenul orfanilor, un tren care ducea la începutul anilor 1900 orfani din zonele urbane ale Statelor Unite ale Americii în zonele rurale.
Rămasă orfană după ce își pierde părinții și frații de origine irlandeză într-un incendiu, Niamh (redenumită Vivian), este îmbarcată în tren și adoptată de rând pe rând de mai multe familii, pentru a o folosi la diferite munci: de la croitorie, până la îngrijirea copiilor.
Viața îi este nesigură și plină de lipsuri, de la foamete până la o tentativă de viol într-un dintre familii. În cele din urmă fata ajunge în grija familiei Nielsen, îi ajută pe aceștia cu afacerea și chiar preia numele fiicei lor decedate – Vivian. Viața ei intră în normal, merge la școală, își face prieteni și chiar ajunge să se căsătorească cu un bun prieten cunoscut în Trenul orfanilor. Din păcate pentru ea, fericirea este de scurtă durată.
În mod paralel, aflăm și povestea lui Molly, adolescenta rebelă de cinsprezece ani care ajunge să facă ore de voluntariat acasă la Vivian ca pedeapsă în urma furtului unei cărți din bibliotecă. Molly trăiește alături de un cuplu care ține loc de familie, tatăl ei este decedat, iar de mamă nu mai știe nimic. Drama ei crește din cauza neînțelegerilor dese care apar între ea și Dina, femeia la care trăiește, asta în ideea în care soțul ei nu reușește să le aducă pe cele două la un consens.
Christina Baker Kline reușește să scrie un roman foarte bine închegat și plin de suspans. Din primele pagini ești curios care va fi soarta lui Niamh dar și a lui Molly, ce au în comun cele două și în ce fel se pot ajuta una pe cealaltă.
Alte recenzii de la Christina Baker Kline:
