Probabil am confundat titlurile și copertele și din cauza aceasta eram sigură că este o carte de poezii. Un râu lung și luminos, Un drum lung până jos…nu-s prea departe. Ce să zic și eu ca să nu par chiar căzută-n cap sau într-o ureche.
Ideea este că mi-a plăcut în ciuda subiectului sensibil și dureros. Pe fondul dependenței de narcotice este pusă pe tapet drama bebelușilor ale căror mame consumă droguri în timpul sarcinii și urmările acestor abuzuri și neglijențe. Dar și viața haotică, riscantă și plină de pericole a toxicomanilor.
Acțiunea este plasată într-un cartier din nord-estul Philadelphiei, Kesington, un cartier al clasei muncitoare în care consumul de opioide amenință să devasteze populația. Fabricile au fost închise, bisericile sunt părăsite, iar casele care adăposteau anterior familii sunt acum ruine folosite de toxicomani pentru consumul de droguri. Este un peisaj urban de coșmar în care piața drogurilor și a prostituției este etalată la vedere și viitorul pare a avea la bază cuvântul demolare.
Mickey Fitzpatrick este ofițer de poliție însărcinat să patruleze în această zonă, dar care are și alte motive să colinde prin vecinătate. Sora ei mai mică, Kacey, este dependentă de heroină și practică prostituția pentru a-și asigura dozele de narcotice. De fiecare dată când este trimisă pentru a verifica un corp găsit, se gândește cu teamă că este vorba de sora ei.
Povestea este redată prin ochii lui Mickey ale cărei flashbackuri din copilărie și adolescență sunt intercalate de-a lungul povestirii din prezent. Cele două au rămas de mici orfane și au fost crescute de bunica maternă, o femeie aspră și rece care nu a putut să le ofere prea mult. Au avut o relație foarte apropiată, iar Mickey și-a asumat rolul de mamă surogat pentru sora mai mică. Dar cu cât mai importante au devenit drogurile în viața lui Kacey, cu atât mai puțin și-a găsit Mickey locul în ea. Relațiile dintre ele s-au deteriorat și în ultimii ani au devenit aproape inexistente. Pentru Mickey e foarte greu să înțeleagă de ce ea a reușit să devină ofițer de poliție, iar Kacey s-a înfundat din ce în ce mai tare în lumea promiscuă a drogurilor, refuzând să ia atitudine pentru a schimba ceva. Nici ei nu-i este ușor. Se luptă cu discriminarea socială și de gen, se simte izolată și marginalizată social și muncește din greu pentru a-i asigura o educație bună și un mediu sănătos fiului său de patru ani, Thomas. Bărbatul care i-a recomandat și care a ajutat-o să intre în rândurile poliției este același om care a abandonat-o, lăsând în urmă un fiu.
În momentul în care încep să apară cadavre ale unor prostituate ce frecventau cartierul, temându-se pentru viața surorii sale, Mickey, nesusținută de propriii colegi în ipotezele sale, încalcă regulile și ia o serie de hotărâri riscante, sfârșind suspendată din funcție și cu mari șanse de a fi concediată.
Convingerea ei că există un ucigaș în serie care elimină prostituatele din cartier nu este sprijinită de restul departamentului și, din cauza incapacității de a socializa datorată anxietății și a prejudecăților, se trezește din ce în ce mai izolată. Mickey este nevoită să se confrunte cu multe comportamente brutale și abuzive chiar și în departamentul în care lucrează unde marea majoritate sunt bărbați.
Firele complexe ale poveștii sunt dezvăluite treptat și abia la final înțelegem toate implicațiile și conexiunile, precum și motivele care stau în spatele fricilor lui Mickey în ceea ce privește urmările dependenței de droguri, efectele abuzului pe termen lung și responsabilitatea sufocată de vină pe care o simte față de fiul ei. Este o poveste despre dragostea frățească și despre traume imposibil de depășit, împletită perfect cu o intrigă detectivistică.
Alte recenzii de la Liz Moore:
