Mai e nevoie să vă spun că mi-era dor de o poveste marca King? Nu cred că mai e nevoie. Sunt fan declarat și abia așteptam să pun mâna și pe această carte care nu m-a dezamăgit chiar dacă sunt amatoare și prefer poveștile lungi și complicate scrise de rege.
Cartea conține patru nuvele și fiecare în parte are darul de a-ți ridica părul pe ceafă (vorba ceea, marcă înregistrată că altfel nu se poate).
În Telefonul domnului Harrigan îl urmărim pe Craig și prietenia lui ciudată legată cu Harrigan, un pensionar excentric și misterios care îl angajează pentru a-i citi după-amiaza când se întoarce de la școală. Primește de la acesta sub formă de cadou un loz care se dovedește a fi câștigător (un câștig substanțial), moment în care se hotărăște să-i întoarcă cadoul și să-i cumpere din banii câștigați un telefon mobil care se dovedește a fi buclucaș. Deși se declară a fi împotriva tehnologiei, domnul Harrigan acceptă cadoul lui Craig și în scurt timp pare a deveni dependent de acesta. După decesul bătrânului, Craig se confruntă cu câteva probleme de moralitate și ajunge să regrete câteva decizii luate. Legătura dintre cei doi devine inexplicabilă.
Youth is a wonderful thing, said Mr. Harrigan. What a shame it’s wasted on children.
Viața lui Chuck este construită ca o piesă de teatru în trei acte, dar spuse în ordine inversă. Totul începe cu un panou publicitar care înfățișează un contabil perfect fericit și organizat pe care Chuck îl observă afișat peste tot într-un oraș aflat în plină criză. Cele trei acte expun pe rând câte un episod din viața lui Chuck: unul de când era orfan și trăia în casa bunicilor, al doilea dintr-o delegație în care are parte de un dans cu o tânără fată pe acordurile unei toboșar stradal și cel din urmă moartea lui Chuck înconjurat de prieteni pe un pat de spital.
I believe you hear a click, not in your head but in your soul, when you find the place where you belong. You can ignore it, but really, why would you?
Un strop de sânge o readuce în prim plan pe draga de Holly Gibney, personaj pe care l-am cunoscut în seria Bill Hodges. Holly deține în prezent propria agenție de detectivi în parteneriat cu doi vechi prieteni. Urmărind o emisiune preferată, află de producerea unui atentat terorist într-o școală, soldat cu moartea câtorva copii și rănirea gravă a altora. Analizând profilul și informațiile pe care poliția și presa le răspândesc, Holly realizează că asasinul este mult mai periculos decât pare. Și, bineînțeles că paranormalul nu avea cum să lipsească din această poveste. Dacă ați citit Străinul, n-o să fiți foarte surprinși de direcția pe care o ia povestea. Cert e că Holly este pe cai mari și nimic nu-i scapă nepedepsit.
You can’t have everything, she thinks; into every life a little poop must fall.
Ultima povestire se numește Șobolanul și urmărește povestea scrierii unei cărți de către un profesor care deja a renunțat să mai viseze că va reuși vreodată să publice ceva. Pentru a-și găsi inspirația și pentru a beneficia de starea necesară creației, se retrage pentru câteva săptămâni la o cabană abandonată a tatălui său unde se trezește blocat de vremea rea, dar și nevoit să se confrunte cu câteva probleme morale.
Death takes the best of us and death takes the rest of us.
Patru povești macabre despre moarte, despre slăbiciuni și frici, despre prețul succesului, despre pacturi avantajoase sau mai puțin avantajoase și consecințele acestora, despre experiențe tulburătoare și marcante, impregnate cu aroma de paranormal specifică autorului. Pentru neinițiații în poveștile lui King, această carte cred că poate fi un început perfect. Pentru cunoscători va fi încă un deliciu literar.
