O carte dulce-amară, asemănătoare vântului de toamnă care te înștiințează că vara s-a sfârșit, deși tu ai fi vrut ca ea să mai rămână, aceasta este prima impresie pe care mi-a dăruit-o romanul ” Uniți pe vecie” al americancei Taylor Jenkins Reid.
Iubirea și pierderea, dependența și deposedarea, împletesc în sufletul tinerei Elsie Porter mângâierea nemărginirii celeste și vuietul abisului tentacular. Este o poveste a rostogolirii între durere și acceptare, între naufragiu și speranță redirecționării prin intermediul busolei lăuntrice.
Această carte este dulce fără a fi siropoasă și realistă fără a fi tăioasă, știind să pălmuiască și să mângâie întotdeauna la momentul potrivit, precum un tren care nu a îndrăznit să întârzie vreodată.
Fără vreun strop de alambicare al actului scriitoricesc autoarea presară lumină și bezna trăirilor peste poteci de clipe unduitoare sau aparent statice, zugrăvind existențialismul post-modernist cu penelul realității care apelează la disecțiile lăuntrice.
Senzorialul introspectiv este pilonul de bază al acestei cărți, Taylor Jenkins Reid crășetând lăuntricul uman care, trăind oscilatoriu între speranțe și vicisitudini, azvârle în jurul său desenele beatitudinii și hulirii prin șotroane tremurânde.
Pare neverosimil faptul că o asemenea intensitate a trăirismului poate să încapă într-un singur suflet, însă Elsie Porter, personajul principal din Uniți pe vecie chiar face acest lucru, viețuind, dar mai ales supraviețuind într-o lume aflată într-un perpetuum mobile al dislexicelor simțiri și corespondențe sinestezice care lasă în urma pașilor săi distopice naufragieri și regăsiri în propriul sine, acceptând totuți că viața merge înainte, într-un ritm pe care omul nu-l poate controla decât într-o foarte mică măsură.
Am citit Uniți pe vecie cu zâmbetul pe buze, deși în anumite momente mi-am simțit sufletul înghimpat. Totuși, în pofida acestui sentiment, am continuat să surâd, pentru că așa este firesc, ca lecțiile de viață să le primești întotdeauna cu zâmbetul pe buze și fereastra sufletului larg deschisă.
O carte în care poți să te regăsești cu ușurință, scrisă într-un limbaj accesibil și fluent.
Vi-o recomand cu toată căldura!
Alte recenzii de la Taylor Jenkins Reid:
Nu am reusit sa imi iau cartea pana acum. Dar stiu ca este foarte apreciata. Sigur o vou citi intr-o zi 🙂