Camilla Lackberg va fi mereu în sufletul meu de cititor de Thriller, pentru că datorită ei am cunoscut genul noir și m-am îndrăgostit de stilul scandinav, așa cum este el – nemilos, necenzurat și realist. Începând cu Prințesa Ghețurilor și până la seria ei împreună cu Henrik Fexeus, Camilla a știut mereu să ne țină conectați, cu sufletul la gură și mereu în alertă pentru a afla mai multe informații.
„Visuri de bronz” este ultimul volum din trilogia dedicată lui Faye și din păcate, a fost volumul care mi-a plăcut cel mai puțin, pentru că nu i-am recunoscut scrisul Camillei aici. Ori a fost in pană de idei, ori nu a avut cea mai bună dispoziție de scris, însă cert este că acest volum putea să lipsească din punctul meu de vedere sau anumite idei alipite la volumul 2, realizând un duo foarte bun și concis.
Fostul soţ al lui Faye e mort. Ea încă simte ameninţarea tatălui ei, un deţinut evadat din închisoare. Bărbatul care ar trebui să-i fie sprijin a devenit coșmarul vieţii ei. Și nu doar ea este în pericol, ci trebuie și să-i protejeze pe cei dragi și compania Revenge. Faye își adună cercul de femei și cere ajutorul singurului bărbat în care are încredere — ca să pună la cale răzbunarea finală. Dar va reuși, oare, când tatăl ei colaborează cu o reţea criminală și este mai periculos decât oricând?
Tatăl lui Faye a evadat din închisoare și groaza ei reîncepe, pentru că acesta este un om foarte periculos, care îi amenință atât afacerea cât și propria siguranță. În plus, Revenge este în pericol și ea nu va sta așa așteptând să se întâmple inevitabilul. Viața a învățat-o că trebuie să aibă grijă de lucrurile pentru care a muncit, drept urmare pune la cale un plan. Legăturile de familie se îmbină cu o investigație a poliției, dar până la urmă tot Faye va fi în centrul atenției și cea care trebuie să pună lucrurile la punct. Însă, au existat multe sincope în poveste și au fost pasaje care nu au făcut decât să complice acțiunea sau să îi dea o doză de neînțeles.
Povestea are mai multe perspective și ca timeline, acesta alternează prezent cu trecut, dându-ne o perspectivă mai amplă și ne ajută să înțelegem mai bine contextul în care se află personajele. Din păcate, au fost multe idei și multe acțiuni creionate care nu au fost deloc realiste, și din această cauză nu mi-au stârnit destul interesul pentru că nu am crezut în ele sau nu le-am crezut realizabile în primă fază. Faptul că Faye scapă nevătămată sau neafectată din orice i se întâmplă, pentru mine a fost un mare redflag și nu pot spune că am rezonat foarte mult cu ea în acest volum. Mi-a plăcut mult mai mult de ea în primele 2 volume, aici nu a fost convingătoare.
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Trei









