Dragostea e o alegere. Nu e scrisă în stele.
Descântătoarele de Oase sunt cele care se ocupă dintotdeauna de călăuzirea sufletelor care au părăsit această lume. Însă ca să poți ajunge să călăuzești ca descântătoare, trebuie să îți ucizi sufletul pereche. Destinul pare deja scris, iar regulile sunt foarte stricte, însă Ailesse, Sabine și Bastien aleg să își scrie propriul drum.
Sabine încearcă cu greu să țină locul surorii ei, însă lucrurile se complică tot mai mult. Încercând să își țină în frâu familia, Sabine vrea să dea dovadă de o soră bună. Ailesse se luptă cu propria inimă și cu vocea mamei sale care pare să o strige din spatele porții. Cele două surori se află acum în cea mai complicată încercare a vieții lor. Bastien, tânjind după inima celei pe care o iubește, tânjind la o iubire imposibilă, se confruntă acum și cu amenințarea sufletelor din Lumea de Apoi. Brusc, toți cei pe care îi iubește sunt în pericol.
Kathryn Purdie încheie cu măiestrie duologia care îi are ca protagoniști pe cele trei personaje care vor să schimbe întreaga lume. Însă vor reuși aceștia să se lupte cu legile lumii lor și cu toți cei care le stau în cale? Ba mai mult, vor reuși aceștia să câștige și să rămână de partea umană a porții dintre lumi?
Vraja oaselor și cântecul sirenei…
Ce idei frumoase, ce mod original de a scrie o carte și ce personaje puternice! Dar ce stil de scriere slab! Primul volum nu a fost o capodoperă, nu a fost vreo carte nemaipomenită pe care să o devorez și să o adaug printre preferate. A fost exact ca acest volum. O poveste cu un potențial uriaș, dar care a fost scrisă într-un mod atât de slab și lipsit de emoție, din păcate.
Replicile trase de păr nu au încetat să curgă nici printre paginile acestui volum. Acțiunea a fost foarte lentă, iar personajele, deși foarte puternice, au dat dovadă de multe ori de lipsă de judecată. Pot înțelege că așa a dorit scriitoarea să le portretizeze, dar nu pot rezona cu stilul acesteia de scriere, mai ales după câte povești fantasy uluitoare am citit până acum. Este aproape imposibil să nu compar.
Mi-am dorit foarte mult ca acest volum să salveze seria, însă a fost poate chiar mai slab decât primul, din punctul meu de vedere. Vraja oaselor în zori de zi este o carte cu potențial și cred că celor care sunt la început cu cititul și cu seriile fantasy, le-ar putea plăcea foarte mult această serie. Însă pentru persoane ca mine care adoră acest gen mai mult decât pe cel romance, aș putea spune că am câteva așteptări ridicate.
Orice poveste merită o șansă!
Mereu obișnuiesc să spun că orice poveste merită o șansă. Mai ales pentru că gusturile cititorilor sunt foarte diferite. Așa că pentru cei cărora le-a plăcut cum sună prezentarea acestei serii, nu uitați că ambele volume vă așteaptă cuminți pe Libris.ro! Suntem diferiți, iar cele care mie mi s-au părut a fi cele mai slabe cărți, pentru alții ar putea representa lecturi preferate!
Încă o dată spun că primul volum a fost mult mai bun. Poate dacă acțiunea nu era așa statică, aș fi oferit un punctaj mai mare acestui volum. Se pare că mai avem parte și de dezamăgiri. Altfel, ce ar fi un cititior care are numai lecturi de cinci stele? Sper, totuși că v-am făcut curioși și sper să oferiți o șansă tuturor cărților care vă pică în mâini.
Până atunci, vă las cu recenzia mea și vă doresc cele mai frumoase lecturi! Nu uitați că orice poveste merită o șansă!






