Un gentleman de ocazie a fost cartea care a reușit să îmi provoace emoții contradictorii. Încă din primele rânduri am simțit că ceva îmi îngreunează ritmul lecturii dar cu toate acestea nu m-am oprit din citit. Fiecare pagină parcă îmi impunea o atenție sporită căci altfel puteam pierde ușor firul cărții. Conținutul m-a ajutat să merg mai departe și să savurez cartea într-o singură zi.
Povestea este simplă dar și complicată în același timp iar ceea ce ne determină să punem eticheta este modul în care alegem să o privim. Ca imagine de ansamblu ne sunt prezentate evenimente cheie din viața protagonistului, petrecute de-a lungul existenței sale agitate. Jack McNulty a realizat o mulțime de lucruri în viață dar cu toate acestea, în momentul confesiunii față de jurnal, se simte un puternic regret pentru ceea ce ar fi putut să fie dar într-o versiune mai bună.
Jack este bărbatul care și-a iubit soția, munca, fetițele și totuși nu suficient cât să îi aducă liniște sufletească la final de drum. Nu m-am putut hotărâ dacă ceea ce i-a condus pașii în direcția respectivă a fost destinul sau neimplicarea lui suficientă în ceea ce ar fi trebuit să fie esential pentru viitorul lui.
Nu am avut ocazia să intru în mintea personajelor fiindcă totul mi-a fost povestit cu reticență, superficial aș putea spune. Mi-a fost spusă povestea din perspectiva unui singur om ceea ce mă face să mă întreb care ar fi părerea celeilalte părți și dacă totul s-a întâmplat chiar așa cum îmi este prezentat. Cu toate acestea, atât cât mi-a fost permis să le cunosc, am simțit milă față de toți căci nu există pic de fericire în această carte.
Sebastian Barry a scris o poveste tristă și chiar în momentele în care ar fi trebuit să întrezăresc o rază de speranță, într-un final rămânea doar agonie și frustrare. Aceasta este una din cărțile care m-a pus pe gânduri și m-a făcut să mă gândesc la viața actuală și la ceea ce îmi doresc să am în viitor.
Vă urez lectură plăcută!
