„Ca să faci omletă, trebuie să spargi ouă – ca să faci socialism, trebuie să spargi capete!”
Jocuri periculoase de putere. Ideologii politice şi război. Un foc mocnit între cele mai influente state ale lumii. Sânge… mult sânge pentru o viziune, o idee… sau un capriciu politic. Demnitatea, onoarea şi valorile sunt doar nişte faţade conturate frumos privite din depărtare. Vrei să te apropii, să sapi mai adânc şi să intri în joc? Pregăteşte-te să pierzi… nu neapărat o luptă, cât pe tine însuţi.
Ken Follet, autorul cărţii Stâlpii pământului, revine cu un roman captivant de spionaj din timpul Războiului Rece care reuşeşte să te transpună în poveste prin modul său ingenios şi complex de scriere.
Printre lei prezintă aventura riscantă din munţii Afganistanului a trei personaje remarcabile – Jane, Ellis şi Jean Pierre, care ajung să formeze un triunghi al pasiunii şi trădării odată aflaţi în misiunile lor luptând pentru tabere şi cauze diferite.
„– Chiar crezi serios că regimul lui Masud are să fie mai rău decât cel al ruşilor?
Jane se gândi o clipă.
− Nu ştiu. dar un lucru e sigur: regimul Masud are să fie tiranie afgană în loc de tiranie rusească. Şi nu merită să se omoare oameni ca să se schimbe un dictator străin cu unul local.
− Afganii par să creadă că merită.
− Cei mai mulţi dintre ei nu sunt întrebaţi niciodată.”
Ne aflăm în Valea Celor Cinci Lei, un loc cu o încărcătură istorică, unde îl găsim pe liderul legendar al unei gherile, Masud, dorit cu orice preţ de către ruşi, viu sau mort, din cauza opoziţiei sale radicale faţă de invadarea Afganistanului. Abilităţile sale în arta războiului atrage atenţia şi americanilor care vin în căutarea sa cu o propunere de nerefuzat.
O intrigă ţesută cu multă minuţiozitate şi mult suspans, imprevizibilă, exotică şi cuceritoare… ucigătoare, recomandată persoanelor care mai savurează ocazional acest gen de lecturi.
„Cât despre posibilitatea ca rebelii să-i poată învinge vreodată pe ruşi – asta era o altă întrebare. Erau curajoşi şi de nestăpânit şi controlau mediul rural, dar triburile rivale se urau între ele aproape la fel de mult cât îi urau pe invadatori, şi puştile lor erau inutile împotriva bombelor avioanelor şi elicopterelor blindate.”
Alte recenzii de la Ken Follet:
