Matt Haig: 3 Cărți de suflet | Recomandări

Atunci când citim despre o personalitate sunt sigură că ni se întâmplă frecvent să o invidiem, să ne dorim să fim în locul acesteia. Însă ceea ce vedem la suprafață nu corespunde întotdeauna cu realitatea. Viața de multe ori nu este corectă, dăruiește pe o parte, însă ia foarte mult pe cealaltă. La fel i s-a întâmplat și lui Matt Haig, celebrul autor de cărți pentru copii și adulți, care a trăit o viață tumultoasă, însă a reușit să se ridice, să construiască o părticică a sa pe care nimeni nu i-o poate lua, în ciuda greutăților pe care le-a întâmpinat.

Vreau să vă vorbesc puțin despre Matt Haig, despre stilul lui de a scrie, despre poveștile sale, dar și despre lucrurile care m-au făcut să îl admir și să îl citesc într-un mod asiduu. Nu tratează teme simple, însă majoritatea sunt izvorâte din viața sa, din întâmplările care l-au marcat. Curajul de a spune unei lumi întregi prin ceea ce a trecut este un lucru de admirat și cred că de aici am început să îl urmăresc și să încerc să fac o paralelă cu unele întâmplări din viața mea. Știu că nu i-a fost ușor, însă recunoașterea este întotdeauna un pas spre vindecare, spre o viață mai liniștită și mai asumată din toate punctele de vedere.

Ce m-a învățat Matt Haig?

Nici nu știu exact cu ce să încep, însă voi surprinde 3 aspecte importante pe care doresc să le împărtășesc cu voi.

Umanii

M-a învățat în primul rând să iubesc lumea în care trăiesc și să nu mai caut întotdeauna motive de a o judeca. Pentru cine a citit “Umanii”, știți clar ce mesaj ne transmite și pe ce puncte pune accent. M-a învățat să iubesc lucrurile simple și să mă dedic lor, chiar dacă aparent sunt nesemnificative. M-a încurajat să fiu sinceră, să caut fericirea în fapte, vorbe, șoapte și să nu irosesc nicio secundă din viață pe lucruri care îmi fac rău și care au o influență negativă asupra mea.

Mi-a întărit crezul în familie și în puterea dragostei pe care aceasta o oferă, nu doar în momentele triste ci mereu. M-a învățat să fiu eu însămi și să mă iubesc cu bune și cu rele, să spun lucrurilor pe nume atunci când ceva nu îmi convine și să îmi recunosc greșelile. M-a învățat să îmi caut persoanele pierdute în stele și să vorbesc cu ele, în speranța că mă aud și îmi vor da un semn, cândva. M-a învățat că până și un câine îmi poate fi cel mai bun prieten, pentru că mă ascultă necondiționat, fără să mă judece.

Nu lungimea vieții e aceea care contează. Ci profunzimea ei. Dar, în timp ce îți scobești vizuina, păstrează soarele deasupra ta. Fă focuri. Dar numai metaforic. Asta dacă nu cumva ți-e frig și e un loc sigur. Caz în care: fă focuri. Politețea este, adesea, doar frica. Bunăvoința este întotdeauna curaj. Dar să ții la cineva e ceea ce te face uman. Ține mai mult la alții și vei deveni mai uman.

Cum să oprești timpul

“Cum să oprești timpul” este o carte care pune accent pe sentimente și pe neputința unora de a-și controla destinul. Chiar dacă toți ne dorim mai mult timp alături de cei dragi, viața își urmează cursul natural și avem parte de pierderi inevitabile, care ne lasă mai săraci, mai triști și poate cu mai multe regrete. Ce s-ar întâmpla dacă am avea ocazia să trăim 200, 300 de ani? Acest lucru ne-ar aduce oare fericirea supremă?

Matt ne arată că nu, printr-o intrigă extrem de interesantă, cu iz supernatural, însă cu o mare lecție de viață în spate. La fel ca “Umanii” îți arată cum să îți petreci viața calitativ, nu cantitativ, pentru că după o anumită perioadă și fără cei dragi alături, simți că parcă viața nu mai are același farmec. M-a învățat să nu îmi doresc lucruri exagerate de la viață, să o trăiesc frumos, să spun ce simt atunci când trebuie și mai ales, să fac totul cu pasiune ACUM, nu mai TÂRZIU. Știu că este un subiect greu de digerat, însă modul în care îmbracă mesajele sugestive cu acțiunea interesantă captează cititorul. Pe mine, cel puțin, m-a prins total.

Simțeam, încă de pe atunci, că nimic nu poate fi permanent în viața mea. Aceasta are un ritm straniu. Trece o perioadă până devii conștient de asta. Decenii, ba chiar secole. Nu e un ritm simplu. Dar ritmul este acolo. Schimbări de tempo și fluctuații. Structuri în interiorul structurilor, modele în interiorul modelelor. Te consternează. Ritmul prezent prinde viață. Dar uneori, se pare că nu există nicio explicație în privința motivelor pentru care lucrurile se întâmplă. De ce momentele norocoase și dureroase ale vieții vin în grup. Nu putem decât să observăm modelul, ritmul și apoi să-l trăim.

Câteva motive să iubești viața

Ultima carte citită și care consider că este cea mai profundă și personală este “Câteva motive să iubești viața”, unde Matt își deschide sufletul și ne povestește despre depresia cu care s-a luptat o bună perioadă din viață. Nu este un secret, Matt a mărturisit acest lucru și s-a folosit de experiența sa pentru a ajuta pe alții care poate nu au familie sau prieteni alături. M-a încurajat să țin capul sus și să sper la o continuare mai bună a vieții mele. În research-ul meu despre Matt am citit foarte multe articole despre el și despre boala pe care a înfruntat-o. Acesta a vrut la 24 de ani să se sinucidă, însă în ultimul moment s-a răzgândit. Luptându-se constant cu demonii lăuntrici, Matt a încercat să se agațe de ceva, să aibă un scop care să îl ridice.

Fără speranță într-un viitor mai bun, era o umbră ce putea să se disipeze oricând. Deși îndrăgostit de prietena sa, avea sentimente mixte în privința menirii de părinte, pentru că îi era frică de neputință și eșec. Uneori trebuie să ai parte de lucruri rele, mistuitoare, pentru a te putea ridica. Așa a făcut și Matt Haig, care a avut alături persoane importante și s-a ridicat, a devenit părinte, scriitor și un exemplu pentru adulți și copii. A devenit un exemplu și pentru mine, deoarece știu cum se simte atunci când tristețea pune stăpânire încet, încet.

Trebuie să te prinzi de ceva și să nu îi dai drumul niciodată. Trebuie să lupți, să speri și să găsești un scop, indiferent cât de mic, pentru a continua. Chiar dacă doare, nu înseamnă neapărat că cineva acolo sus nu te iubește. Înseamnă poate că acel cineva a avut un plan măreț pentru tine, un scenariu din care trebuie să ieși învingător, cu lecții mărețe învățate. Deși uneori ne pricepem de minune să dăm sfaturi altora, trebuie să învățăm în primul rând să ne ascultăm sfaturile, să le luăm ca exemplu și să le punem în practică.

Tot ce putem face, pe moment, e chiar ceea ce avem nevoie să facem: să ne ascultăm pe noi înșine. Când încercăm să ne facem mai bine, singurul adevăr care contează e cel care ne ajută. Dacă ceva funcționează, nu ne interesează în mod necesar “de ce”. Presupun că în absența certitudinilor universal suntem propriul nostru cel mai bun laborator.

Sper că nu v-am plictisit cu vorbele mele despre Matt Haig, însă în momentul de față este un model pentru mine, nu doar pentru cărțile fascinante pe care le scrie, dar și pentru emoția din spatele fiecărui cuvânt așternut pe hârtie. Atunci când știi că în spatele unei cărți există o lecție de viață, parcă lectura devine mai importantă și încerci să o savurezi la adevărata sa valoare.

Vă încurajez din suflet să îi citiți cărțile lui Matt și dacă aveți nevoie de încă un impuls, găsiți recenziile Booknation pentru Umanii si Cum să oprești timpul la doar un click distanță.