Sunt fană Disney și nu îmi este rușine să o spun, chiar și la vârsta maturității. Ador acest univers imaginar, atât de frumos desenat și colorat, cu personaje excelente și întâmplări vesele sau triste. Indiferent de vârstă, voi recomanda celor mici să își ocupe timpul liber uitându-se la aceste desene, pentru timpul de calitate pe care sigur îl vor petrece. Recent am descoperit o carte interesantă, un spin-off al clasicului „Cenușăreasa”, numită „Sora Vitregă„. Dacă stau să mă gândesc mai bine, este o continuare a poveștii, pentru că aflăm mai multe despre una dintre surorile vitrege ale Ellei, Isabelle. Deși pare ciudat, cred că fost o idee bună să prezinte și altă latură a poveștii, pentru că avem o altă perspectivă, lucru ce sporește originalitatea creației.
Povestea începe atunci când prințul o caută pe aleasa inimii sale, care a pierdut pantoful de cleștar în timpul petrecerii organizate la palatul regal. Mama vitregă le cere fetelor sale să se mutileze, doar pentru a încăpea în pantoful minune. Evident, un preț mic de plătit pentru viața magnifică ce le aștepta. Însă ceea ce mama lor dorește nu are nicio legătură cu ceea ce vor ele, cel puțin pentru Izzy. Ea era super boemă, cu alte aspirații: citește, călătorește și vrea să fie liberă. Marea ei dorință era să trăiască într-o lume în care oamenii să nu o arate cu degetul, însă din păcate își va da seama la un moment dat că cel mai important este să se accepte pe sine, decât să aștepte acceptarea altora.
Nu mă așteptăm ca această carte să fie atât de complicată și cu atâtea înțelesuri ascunse. Pornind de la o idee destul de simplă, autoarea conturează un univers destul de complicat, cu multe pilde și idee de feminism, care prind viață pe măsură ce acțiunea este în desfășurare. În plus, atunci când ai de trăit de pe urma unor prejudecăți și oamenii nu îți văd adevărată față, este foarte greu să răzbați și să îți clădești fericirea așa cum îți dorești.
Twist-ul adus cărții „Sora Vitregă” este ideea preconcepută pe care am avut-o mereu despre surorile vitrege ale Ellei. Am considerat mereu că ele sunt rele, asemenea mamei lor. Dar am stat vreodată să ne gândim cum au fost crescute? Oare au fost obligată să se poarte așa doar pentru a se încadra în anumite standarde? Poate ele își doreau altceva și au fost obligate. Nu, am luat informația așa cum ne-a fost livrată și am judecat. Cartea această ne arată o altă față a poveștii, o a două șansă pentru o fată care chiar merită să își găsească identitatea și rolul într-o lume ranchiunoasă, plină de venin și prejudecăți.
Am fost extrem de surprinsă de originalitate și de mesaj și o recomand „Sora Vitregă” tuturor, pentru că merită fiecare pagină citită. Enjoy!
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Cartepedia
Alte recenzii de la Jennifer Donnelly:
