Haruki Murakami, apreciat și criticat, ridicat în slăvi de milioane de cititori, dar și ponegrit de anumiți detractori obișnuiți cu rolul de ciocli, face din nou dovada unei priceperi scriitoricești care prinde numaidecât în năvod pe pasionații lecturării acestui gen literar.
”Bărbați fără femei”, apărută la Editura Polirom, este o colecție de șapte povestiri ( Drive My Car, Yesterday, Organul independent, Șeherezada, Kino Samsa îndrăgostit, Bărbați fără femei) în care relația dintre Adami și Eve este trecută prin sita măruntă a nenumăratelor ipostaze, de la soți înșelați pînâ la introvertiții înamorați într-i trepidantă îmbinare între realism și fantasmagoric, cu o diversificată paletă a caracterelor între vecernia și utrenia trăirilor justificabile sau nu.
Cu o profundă amprentare inconfundabilă prin intermediul unui vizionarism individualism, însă niciodată misogin, Murakami este echidistant în descriptivismul senzorial al personajelor sale, tratând atât bărbații cât și femeile cu aceeași medicamentație, fără să poleiască inutil paginile creației sale cu nimicitoare verdicte, lăsând acest incomensurabil privilegiu la îndemâna cititorilor.
Într-o alternanță între extrovertire și introvertire, cu unele trimiteri la superstițiile folclorului nipon, Murakami creează anumite conexiuni și congruențe care, în pofida misticismului labirintic, ascuns cu grijă în spatele aparentei simplități a personajelor, dezvoltă o amplă înrâurire de gânduri născute de alte gânduri, ca o firească continuitate în care nu timpul este factorul argumentativ, ci intensitatea și jocul clarobscurității manifestat de personajele celor șapte povestiri.
Lectură plăcută!
Alte recenzii de la Haruki Murakami:
