Urăsc să aud că doar pe timpuri se făcea literatură de calitate. „Citește-i pe clasici, acum se scriu doar porcării!” – pare a fi dictonul multora. Și cât se înșeală! Uite, de pildă cei de la Editura Univers au o serie foarte interesantă de romane contemporane numită Romanul secolului XXI.
Săptămâna aceasta m-am delectat cu un roman din colecția amintită mai sus – Cărări clandestine – al scriitorului canadian Emmanuel Kattan. O poveste puțin previzibilă, scrisă într-un mod impecabil, bine documentată – iată pe ce mizează Kattan. Și chiar reușește să câștige pot-ul cel mare: atenția cititorului.
Sara, personajul principal, e o tânără care își caută identitatea. E prinsă între două lumi: mama ei a fost musulmană și tatăl evreu. Părăsește orașul natal, Montreal, pentru a studia arheologia la universitatea din Ierusalim. Aici, deși își face prieteni, nu se adaptează cu adevărat. Într-o zi dispare fără a lăsa niciun un indiciu. Alarmat de faptul că ancheta demarată de poliție nu progresează, tatăl Sarei (Daniel) sosește și el la Ierusalim.
Narațiunea se constituie pe două planuri: prezentul – povestit de către narator și trecutul redat, în mare parte, de Sara prin intermediul jurnalului ei. Emmanuel Kattan recurge la diverse metode pentru a-și prezenta povestea: jurnalul Sarei, mailurile schimbate de aceasta și de Daniel, inserarea unor istorisiri legate de personaje biblice, amintiri ale celor două personaje, nararea întâmplărilor prin care trece Daniel.
La alți scriitori un astfel de melanj este obositor, însă, Emmanuel Kattan realizează trecerile de la un plan la altul într-un mod atât de natural că abia de îți dai seama de această schimbare. Romanul, practic, curge.
Mister, răsturnări de situație, diferențe culturale – iată doar câteva din motivele pentru care v-aș recomanda această carte. Cred că o să-l pun pe lista de cărți pe care le-aș reciti – e genul acela de carte care te surprinde mereu și mereu și mereu!
Alte recenzii de la Emmanuel Kattan:
