Doina Rusti

Doina Ruști este o prozatoare română cunoscută pentru „Fantoma din moară”, „Lizoanca”, „Zogru” și trilogia fanariotă formată din „Manuscrisul fanariot”, „Mâța Vinerii” și „Homeric”.

  • Genuriroman istoric, fantasy istoric, realism magic, ficțiune literară
  • Sitedoinarusti.ro
Portret Doina Rusti

sursă foto

Biografie Doina Rusti

Doina Ruști – între istorie, mister și fabulos

Doina Ruști este romancieră, prozatoare și profesoară universitară română, cunoscută pentru universuri în care istoria se întâlnește cu elemente fantastice. A studiat filologia la Iași, a obținut un doctorat în științe filologice la București și a predat discipline legate de istoria culturii și civilizației. În romanele sale, legendele urbane, memoria colectivă și destinele individuale capătă forme literare surprinzătoare.

De la „Zogru” la romanele sociale

Între primele titluri importante se află Omulețul roșu (2004) și Zogru (2006). Acesta din urmă pornește de la un personaj fantastic pentru a privi lumea oamenilor dintr-o perspectivă neobișnuită. În Fantoma din moară (2008), autoarea explorează relația dintre istoria recentă, teamă și amintire, iar în Lizoanca (2009) abordează teme sociale dificile. Pentru Fantoma din moară a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor, iar Lizoanca a fost recompensat cu Premiul Ion Creangă al Academiei Române.

Trilogia fanariotă: Bucureștiul cu secrete

Una dintre cele mai cunoscute direcții ale operei sale este trilogia fanariotă: Manuscrisul fanariot (2015), Mâța Vinerii (2017) și Homeric (2019). Romanele recreează atmosfera Bucureștiului vechi, cu personaje excentrice, obiceiuri, intrigi, rețete și întâmplări în care realitatea pare să alunece spre magie.

În Manuscrisul fanariot, istoria urbană și povestea de dragoste se intersectează. Mâța Vinerii folosește un univers culinar fabulos, iar Homeric propune o nouă explorare a trecutului. Titlurile sunt legate prin epocă și imaginar, nu prin necesitatea de a urmări aceiași protagoniști într-o singură intrigă. Pot fi citite și separat.

Alte cărți și direcții literare

Din bibliografia autoarei fac parte Mămica la două albăstrele, Logodnica, Paturi oculte și volumele de proză scurtă inspirate de București. Mai recent au apărut Zavaidoc în anul iubirii (2024), Ferenike (2025) și Nas de bulgar (2026). Scrierile sale au fost traduse în mai multe limbi, fiind publicate și în afara României.

Cu ce carte să începi?

Pentru iubitorii de romane istorice, Manuscrisul fanariot este un bun punct de intrare. Dacă preferi magia, gastronomia și misterul, începe cu Mâța Vinerii. Pentru o proză mai întunecată, cu subiect social și memorie istorică, alege Fantoma din moară. Pe Booknation poți descoperi și recenzii, precum și un interviu cu autoarea despre Mâța Vinerii.

Opere reprezentative

Selecție din catalogul Booknation.

Cărți scrise de Doina Rusti

27 cărți scrise de Doina Rusti. Deschide un titlu pentru preț, rezumat și detalii.

Pagina 1 din 2

Recenzii ale cărților de Doina Rusti

7 recenzii publicate pe Booknation, nota medie 9.2/10.

Interviuri cu Doina Rusti

1 interviu publicate pe Booknation.

Întrebări frecvente despre Doina Rusti

Cine este Doina Ruști?

O scriitoare română de romane și proză scurtă, profesoară universitară, cunoscută pentru realismul magic și proza istorică.

Care sunt cărțile trilogiei fanariote?

Manuscrisul fanariot (2015), Mâța Vinerii (2017) și Homeric (2019). Aceste romane împărtășesc un univers istoric, dar au povești distincte.

Cu ce carte de Doina Ruști să încep?

Cu Manuscrisul fanariot pentru Bucureștiul fanariot, Mâța Vinerii pentru fabulos sau Fantoma din moară pentru proză cu miză socială.

Ce este Zogru?

Un roman fantastic al Doinei Ruști, publicat în 2006, cu o perspectivă neobișnuită asupra timpului și oamenilor.

Ce premii a primit Doina Ruști?

Printre distincții se află Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Fantoma din moară și Premiul Ion Creangă al Academiei Române pentru Lizoanca.

Ce romane noi a publicat?

Din titlurile recente fac parte Zavaidoc în anul iubirii (2024), Ferenike (2025) și Nas de bulgar (2026).