Bazarul visurilor

În anii șaizeci, Athene Forster era cea mai strălucitoare fată din generația sa. Poreclita Ultima Debutantă, era frumoasă, răsfățată și sălbatică. Când a fost de acord să se căsătorească cu chipeșul moștenitor Douglas Fairley-Hulme, părinții ei au răsuflat ușurați. Însă la numai doi ani de la căsătorie, începuseră să circule zvonuri despre relația lui Athene cu un tânăr comis-voiajor. Treizeci și cinci de ani mai târziu, Suzanna Peacock se străduiește să facă față moștenirii lăsate de mama ei. Singurul loc în care Suzanna găsește alinare este Peacock Emporium, magazinul elegant pe care îl deschide și între ai cărui pereți magici descoperă nu doar prietenia și o evadare din căsnicia cu probleme, ci și prima pasiune adevărată a vieții ei. Dar imaginea mamei sale încă o bântuie pe Suzanna. Și doar confruntându-se atât cu familia, cât și cu sine, ea va reuși, în final, să se împace cu trecutul și să înfrunte viitorul...    Surprinzător și cu adevărat emoționant. - The Times   Cărțile lui Jojo reușesc întotdeauna să mă facă să zâmbesc datorită onestității, umorului și empatiei pe care o manifestă față de tot ceea ce e omenesc. - Emilia Clarke   Jojo Moyes este autoarea bestsellerurilor Înainte să te cunosc, După ce te-am pierdut; Eu, și totuși altă; Fată pe care ai lăsat-o în urmă; Ultima scrisoare de dragoste; Un bărbat și o femeie; În căutarea unui destin; Silver Bay și Un bilet pentru Paris. Fragment din romanul "Bazarul visurilor" de Jojo Moyes: "Nu voia să admită nici măcar față de ea însăși, dar Suzanna făcea o nouă pasiune. Știa asta deoarece în fiecare zi, în cele câteva minute înainte să închidă magazinul ca să se ducă să-și cumpere sendvisul zilnic de la magazinul de delicatese, se surprindea verificându-și înfățișarea, împrospătându-și rujul și scuturându-și praful de dimineață de pe haine. Nu era prima dată: în timpul căsniciei cu Neil, se gândea că probabil se întâmplă în medie cam o dată pe an. Cei pentru care făcuse pasiune variau de la antrenorul de tenis, care avea cele mai musculoase și puternice antebrate pe care le văzuse vreodată, la fratele prietenei sale, Dinah, la șeful companiei de marketing pentru care lucrase și care îi spusese că era genul de femeie care îi făcea pe bărbați să nu doarmă noaptea. Era destul de sigură că dorise să sune drăguț. Nu se întâmplase niciodată nimic, de fapt. Fie îi adora de la distanță, construind un fel de viață paralelă și o personalitate a lor în imaginația ei - de multe ori mult mai dezirabilă decât era în realitate fie își permitea o prietenie rapidă apropiată, în care pluteau în aer întrebări nerostite și care se evaporă când bărbații își dădeau seama că ea nu era pregătită să meargă mai departe. Odată, cu șeful de la marketing, își permisese plăcerea vinovată a unui sărut furat - fusese destul de romantic gestul lui de a încuia ușa biroului și de a o privi cu subînțeles -, dar fusese atât de îngrozită când îi mărtuisise că era îndrăgostit de ea, că nu se mai întorsese niciodată acolo. (I se părea incorect că Neil încă vedea asta ca un alt exemplu al incapacității ei de a lua munca în serios.) Nu fusese infidelă, își spunea, doar se bucurase să privească puțin vitrinele, cultivând genul de sentimente care au tendința să dispară umbrite de siguranță și atașamentul față de familie. În acest caz, totuși, nu era sigură asupra cui se îndreptă pasiunea ei. Magazinul de delicatese al lui Arturro, despre al cărui proprietar uriaș și timid îi povestise Jessie, angajase trei dintre cei mai frumoși tineri pe care Suzanna îi văzuse vreodată. Supli, bruneți și plini de veselia exuberantă a celor care nu numai că știu că arată bine, dar atrăgeau cu atrăgea cu atât mai mult atenția, într-un oraș în care nu aveau competiție, prin faptul că își strigau insulte prietenoase, aruncându-și brânzeturi și borcane de măsline cu o grație sublimă, în opinia Suzannei, în timp ce Arturro se plimba inofensiv prin spatele tejghelei."