Micul print

     O adevărată lume de poveste ni se deschide pe mica planetă B-612. Proprietarul acesteia este un băiat misterios care, cu o naivitate copilărească și inima curată pornește la drum să exploreze planetele din jur, și încearcă să înțeleagă lumea adulților.
Citește tot rezumatul cărții Micul print... În timpul călătoriilor sale se lovește de lucruri bune și mai puțin bune, din care învață cum să trăiască. Vulpea îi dezvăluie marele ei secret: cea mai mare comoară este dragostea.     Povestea emoționantă a scriitorului Antoine de Sain-Exupery despre calea transformării în adult, despre căutarea și înțelegerea sensului fericirii în viață este prezentată copiilor, cu ilustrații magice; acestea ajută la decodarea mesajului transmis - atât copiilor, cât și celor mari: ceea ce este esențial e invizibil ochilor, și se vede doar cu inima, că orice viață e un miracol, că adevărul nu îl vedem decât cu sufletul... Carte recomandată de Nicu Alifantis în cadrul proiectului Libris, "Oameni și cărți".      Fragment din volum:       „- Du-te să mai vezi o dată trandafirii. Vei înțelege acum că floarea ta nu are asemănare-n lume. Întoarce-te apoi la mine ca să-ți iei rămas bun, iar eu îți voi încredința o taină.     Micul prinț se duse să privească trandafirii încă o dată.     - Nu semănați deloc cu floarea mea, voi încă nu sunteți nimic, le spuse el. Pe voi nu v-a îmblânzit nimeni, așa cum nici voi n-ați îmblânzit pe nimeni. Sunteți așa cum era și vulpea mea. Nu era decât o vulpe la fel cu altele o sută de mii. Eu însă mi-am făcut din ea un prieten, iar acum ea nu are seamăn în lumea întreagă.     Și florile se rușinară.     - Sunteți frumoase, dar sunteți deșarte, le mai spuse el. Nimeni n-ar avea de ce să moară pentru voi. Un trecător de rând ar crede, desigur, că floarea mea e asemeni vouă. Ea de una singură e mai de preț decât voi toate laolaltă, fiindcă pe ea am adăpostit-o sub clopotul de sticlă. Fiindcă pe ea am ocrotit-o cu paravanul. Fiindcă pentru ea am ucis omizile afară doar de câteva, pentru fluturi). Fiindcă pe ea am ascultat-o cum se plângea ori cum se lauda ori câteodată chiar și cum tăcea. Fiindcă ea e floarea mea.     Și se întoarse la vulpe.     - Rămâi cu bine, zise el...     - Drum bun, îi ura vulpea. Iată care-i taina mea. E foarte simplă: în mod limpede nu poți vedea decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă-n miezul lucrurilor.     - Ochii nu pot să pătrundă-n miezul lucrurilor, repetă după dânsa micul prinț ca să țină minte.     - Numai timpul petrecut cu floarea ta face ca ea să fie atât de prețioasă.     - Numai timpul petrecut cu floarea mea... îngână micul prinț ca să țină minte.     - Oamenii au dat uitării adevărul acesta, zise vulpea. Tu însă nu trebuie să-l uiți. Devii răspunzător de-a pururi pentru ceea ce ai îmblânzit. Tu ești răspunzător de floarea ta.      - Sunt răspunzător de floarea mea... zise după dânsa micul prinț ca să țină minte.” Citește mai puțin...