A fost odată ca niciodată etc... A fost odată un împărat. E1 ajunsese la căruntețe, și nu se învrednicise a avea și el măcar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul Împărat, să aibă și el, ca toți.
oamenii, măcar o stârpitură de fecior, dară în deșert. Când, tocmai la vreme de bătrânețe, iată că se îndură norocul și cu dânsul și dobândi un drag de copilaș, de să-1 vezi și să nu-1 mai uiți. împăratul puse numele de Aleodor. Băiatul de ce creştea, d-aia se făcea mai isteț şi mai iscusit. Nu mai trecu mult şi iată că împăratul ajunse la marginea groapei. Când fu la ceasul morții, el luă copilul pe genuchi şi-i zise: —Dragul tatei, iată că Dumnezeu mă cheamă. Sunt în clipa de a-mi da obştescul sfîrşit.