Din valurile vremii. Dall Onde Degli Evi

Din cuprins: ◊ Bibliocronologie Mihai Eminescu (1850-1889); ◊ Mica antologie critică (de la Maiorescu la Arghezi); ◊ Nota traducătorului; ◊ Receptarea lui Eminescu în Italia; ◊ Florilegiul celor mai frumoase poezii (70) eminesciene Antologia de față este prima tentativă a unui autor român de a traduce în italiană cele mai reprezentative piese poetice eminesciene, oferind astfel o premieră la care nu s-a încumetat nici cel mai titrat profesor de specialitate sau specialist în limbi romanice cu titluri academice etc. Este vorba de șaptezeci (70) de poeme selectate după ediția Perpessicius: 48 de antume și 22 de postume. Conștient că la o mare competiție artistică europeană se aruncă în luptă creațiile de vârf care oferă nemijlocit sentimentul capodoperei, antologatorul și traducătorul Geo Vasile a optat pentru piesele celebre tip "Venere și Madona" , "Epigonii", "Scrisorile" si evident "Luceafarul" (Iperione, și nu "Lucifero" cum, vai, traduce un "romanist", poetul, dramaturgul și eseistul italian Sauro Albișani într-un volum apărut la Editura Scheiwiller (Milano, 1989). Postumele alese au și ele nivelul artistic al celor mai reușite texte poetice, începând cu "Ea-și urma cărarea-n codru" și terminînd cu "Stelele-n cer" sau "Rasai asupra mea".