Cartea Fracurile Negre Vol. 3: Strada Jerusalem PDF

    Jafuri, comploturi, crime – pentru toate trebuie să existe un țap ispășitor       Strada Jerusalem aduce în prim plan tentativele criminale ale Fracurilor Negre împotriva familiei Champmas și a bogatei, dar avarei țărănci Mathurine Goreț. Ispita, în ambele cazuri, este „falsul Ludovic al XVII-lea“, rol deținut în rândul Fracurilor Negre de mai multe personaje, în mod succesiv. În acest volum, cel căruia i se spune domnul Nicolas o seduce mai întâi pe Ysole de Champmas, fiica nelegitimă a generalului de Champmas, și se folosește de complicitatea ei involuntară pentru a încerca s-o omoare pe fiica cea mică a acestuia, Suavită...        Fragment din romanul "Fracurile Negre Vol. 3 Strada Jerusalem" de Paul Feval:     “În aceeași zi și aproape la aceeași oră, în salonul auster și simplu mobilat al palatului din strada Therese, bătrânul patriarh al Fracurilor Negre - colonelul - era în conferința particulară cu tânărul cu tenul alb, cu părul buclat, cu profil acvilin, căruia biata Ysole îi spunea „monseniore" și către care inima ei, tandră și ambițioasă în același timp, se aruncase cu atâta ardoare.     Tatăl-Tuturor, așezat într-un balansoar, avea tot acel aer venerabil care îi înșela uneori și pe asociați. Într-adevăr, fiecăruia dintre ei îi promisese moștenirea, excluzându-i pe toți ceilalți, și fiecare îl credea.     Acesta era secretul supunerii lor.     Astăzi, ridurile de pe fruntea sa erau mai adânci. Avea un aer îngrijorat.     — O afacere atât de bine pusă la punct! spunea el. Un raport ață de frumos făcut. Dar cine a fost ucis în locul generalului?     — Ce mai contează asta? răspunse sec prințul.     — Generalul este în viață, asta e realitatea. Frumoasa mea Ysole nu mai este decât o domnișoară bogată, care poate aștepta douăzeci de ani moștenirea.     — Cu ea ce-ai făcut, fiule? Ah! Ce calculat ești!     — Am lăsat-o într-o cameră de hotel și iată-mă aici.     — Și eu am dat-o pe micuța mea Fanchette acelui Corona, care a făcut-o nefericită! oftă colonelul. Ce ginere ai fi fost tu!     — Tată, asta nu-mi aduce rente! A venit vremea.     — Ingratule! Nu te iubesc decât pe tine! Nu mă ocup decât de tine. Uite, ascultă! Vrei să încerci o lovitură uriașă? Va fi ultima mea afacere. Vrei să te însori cu țăranca aia din departamentul Orne, care este bogată ca o regină?     Prințul se strâmbă.     — O babă! spuse el.     — Babele, răspunse încetișor colonelul, luând cu vârful degetului câteva fire de tututn, conform legilor firii, sunt obiectul unor accidente mortale.”