Plasată în colecția Clasici Români cartea de față se alătură celorlalte prin care se valorifică potențialul creativ al poporului român prin reprezentați de seama.Prin cuvântul clasic se poate înțelege clasicismul ca și curent literar dar și o valoare perenă ce străbate timpul și care prin repetiție constantă se păstrează în conștiința unei comunitați.Desfășurarea existenței în cercul strâmt între viață și moarte păstrează conștiința trează unui popor,a unei națiuni în concertul culturii universale. Colecția Clasici Români nu face altceva decât să reînvie câteva din cele mai importante creații artistice ale celor ce au plasat valorile naționale în context universal și să refacă astfel geneza și moartea pentru a se păstra vie viața spirituală. Volumul Poezii alese semnate de Mihai Eminescu prin structura lui cuprinde: poezii publicate în timpul vieții și poezii publicate postum grupand 83 de texte poetice publicate postum. De asemenea cartea cuprinde untabel cronologic unde sunt evidențiate câteva din cele mai importante momente ale vieții și creației eminesciene dar și un indice alfabetic al poeziilor pentru o mai bună descoperire a textelor căutate de lectorul avizat. Grafică este în acord cu întreg conținutul cărții făcând impresia coborârii și ridicării impersonale a poetului dinspre frumosul teluricului spre înaltul viselor și al zborului către idealuri în veci neatinse ce străbate opera eminesciană,care pare o continuă naștere și moarte alunecând permanent între înger și demon,între romantism și clasicism,între naștere repetată și moarte adâncă. Moartea nu este însă una ce ține de domeniul obișnuitului căci thanatosul are în vizunea poetului un sens matricial și unul funebru. Peisajul nu este unul geografic ci unul sufletesc atât de specific națiunii române și vizibil încă de la celebra Miorita. Poeziile eminesciene cuprinse în acest volum se circumscriu temelor fundamentale ale liricii sale de la cea a timpului ce se scurge inexorabil și continuând cu istoria, natura și dragostea sau cosmogonia,al nașterii,al genezei omul plasat în cadrul universului cosmic. Mergând pe linia trasată de Mihai Eminescu în cultura română printr-o bogată cultură universală și prin curiozitatea intelectuală, de care a dat dovadă pe tot parcursul vieții sale se poate descoperi încă o dată faptul că omul prin condiția sa de ființă efemeră nu poate păstra clipa fericirii atunci când o are,pe de o parte,iar pe de altă parte nu poate reveni asupra greșelilor de conduită existențială pentru a le repara întrucât timpul își pune amprenta pe toate și de aceea Totuși este trist în lume așa cum încheie poezia Floare albastră citată în întregime în acest volum de versuri.dri. Grafică este în acord cu întreg conținutul cărții, descoperindu-se cu fiecare pagină migală și talentul de artizan al poetului, care străbat timpul și reușesc să-l învingă.
