Absolventa a Facultății de Medicină de la București, dr. Mihaela Bilic este de peste 15 ani medicul nutriționist care vrea să aducă din nou bucuria și plăcerea pe mesele românilor. Autoarea unor cărți de succes, vândute în mii de exemplare (Silueta dincolo de mituri, Trăiesc, deci mă abțin, Sănătatea are gust), promotoare a multor campanii de educație nutrițională, Mihaela Bilic și a propus să le redea oamenilor încrederea în mâncare, arătând că sănătatea are gust! Prin intermediul numeroaselor emisiuni tv la care a fost invitată, dar și în cadrul conferințelor și seminarelor pentru publicul larg, sfaturile și recomandările ei au ajuns în multe case și au ajutat mulți români. Ca medic primar în specialitatea diabet și boli de nutriție, cu un masterat în psihonutriție la Paris, Mihaela Bilic ne îndeamnă să facem din mâncare un prieten și din alimentația sănătoasă și echilibrată un stil de viață! Toată lumea îți vorbește despre mâncare, oricine are o idee, o părere. În această avalanșă de informații, ajungi să te simți pierdut, dezorientat, nu știi în cine să ai încredere și te întrebi speriat: „Eu ce să mai mănânc? Ce am voie, ce trebuie?“ Răspunsul e în tine și ține de bun simț, instinct, nevoi și plăcere. Mănâncă folosindu ți simțurile și lasă-ți corpul să spună ce-i face lui bine, de ce are nevoie. Iar dacă ai întrebări sau nelămuriri, îți pun la dispoziție toate informațiile științifice și experiența mea de medic nutriționist. Ca să ți fie viața „ușoară“ și plină de gust! Ce să rontăim fără să ne simțim vinovați? Cum să ne alungăm stresul sau plictiseala fără să ne punem silueta în pericol? Cu ce să ne liniștim mintea și să ne răsfătăm simțurile? Orice, numai comestibil să nu fie! Pentru că ronțăiala nu este despre mâncare, ci despre nevoia de calmare, de uitare, de relaxare. Iar alimentele ne hrănesc corpul, când de fapt nouă ne e foame de emoții, ne e dor să simțim... Așa că vă propun cugetări despre mâncare (cititul nu îngrășă), idei și opinii alimentare, pe care să le ronțăiți cum poftiți, fie ca sursă de informare, fie ca motiv de împăcare. Pentru că scopul lor e să vă facă să nu vă mai simțiți vinovați și nici supărați pe mâncare să nu mai fiți! Așa că am pus laolaltă postarile dintr-un an întreg, ca să aveți ce ronțăi... fără limită de cantitate, ba chiar cu recomandarea medicului nutriționist. Poftă bună la… citit! - dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist Fragment din cartea "Ronțăieli nevinovate" de Mihaela Bilic: "Cum arfi să ne creștem singuri PRObioticeie cu PREbiotice?! În căutarea unei digestii optime și a unei imunități de fier, apelăm din ce în ce mai des la probiotice, acele culturi de bacterii benefice concentrate într-o capsulă. Eficiența lor este din păcate relativă, puține trec de barieră acidă din stomac și și mai puține supraviețuiesc și se dezvoltă în colon. Ideea de a aduce „locuitori" noi, care să se aclimatizeze în intestinul nostru, trebuie schimbată. Obiectivul ar fi să hrănim și să creștem populațiile de bacterii benefice deja existente! Nu de culturi noi de bacterii liofilizate avem nevoie, ci de hrană adecvată pentru colocatarii din colon. Bine hrăniți, ei vor produce vitamine și acizi grași capabili să stimuleze imunitatea. Ce trebuie să mâncăm pentru binele intestinului nostru? PREbiotice, adică fibre alimentare. Ce efect au ele? Pot fi consumate doar de bacteriile bune, care astfel vor crește și se vor multiplica colonizând teritorii din ce în ce mai ample. Interesant este că aceste fibre nu pot fi folosite de bacteriile rele, cele care dau balonare și probleme digestive (preferatul lor este zahărul!). Fibrele cu efect prebiotic sunt în esență fragmente de glicozaharide, deci carbohidrați. Există trei categorii: • liliacee - praz, sparanghel, ceapă și usturoi, păstârnac; • asteracee - andive, anghinare; • amidon rezistent la digestie - banane verzi, cereale integrale (grâu, secară, ovăz). Ca un mic secret culinar, tot amidon rezistent cu efect prebiotic avem și în cartofi, orez și paste făinoase fierte și consumate reci. Prin răcire, amidonul se cristalizează și nu mai poate fi absorbit/digerat, așa că ajunge în colon, unde hrănește bacteriile bune. Iată de ce salată de cartofi sau de paște și orezul de la sushi îngrașă mai puțin. Introduceți mai des în meniu fibrele prebiotice de mai sus și intestinul vostru va fi fericit iar imunitatea se va întări. Sănătatea chiar vine din farfurie și nu trebuie să uităm că, pe lângă nevoile noastre, trebuie să avem grijă și de nevoile coloniilor de bacterii benefice cu care împărțim viața. De binele lor depinde binele nostru!"
