Există un timp al devenirii și un timp al conștientizării, un timp al ascensiunii individuale și unul al celei colective, totul învârtindu-se în jurul conștientizării sculptate cu majusculele comprehensibilității de sorginte idealistă, în care Amrtarta nu se lasă prins în păienjenișul înșelătoarelor nuanțe arcadiene de odinioară prin intermediul cărora încă se mai încearcă șlefuirea iluziilor vândute de către cioclii dualistelor filosofii mercantilste.
Filosofia existențialistă provăduită între incisivitate și maleabilitate de către Amratra în ”Desprinderea” caută, prin intermediul scuturării, uneori violente, de promoroaca contondentului materialism, să scurtcircuiteze toto ceea ce se află dincolo de carcasa de carne și oase a omului, în numele unei cosmologice deveniri scăldată într-o netrunchiată armonie mântuitoare.
Da, despre mântuirea prin credință necondiționată s-a scris și o să se scrie maldăre întregi de maculatură manipulatoare. Tocmai de aceea Amratra vine în această carte cu o justă și necesară diferențiere între mântuirea prin credință și mântuirea (salvarea) prin intermediul conștientizării Eului, al apartenenței la un grandios spectacol care nu se desfășoară sub forma unei erate, ci prin Om și pentru Om, încă de la Începutul Începuturilor, așezând cărămidă cu cărămidă la clădirea treptelor prin intermediul cunoașterii, armoniei și continuei deveniri.
Cu un ușor iz apocaliptic, care își șuieră psalmodierile sfătuitoare sub frazeologia adeseori tăioasă și neîndurătoare, Amratra ne îndeamnă la armonie, uniune spirituală și reciprocitatea respectului mutual, acestea fiind, din punctul său de vedere, principalele ingrediente ale conștientizării care, dacă vor fi respectate întru totul, va duce la Marea Devenire a Omului.
Lectură plăcută!
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE piatadecarte.net
Alte recenzii de la Amratra:
