Am terminat această carte cu un maaaaaaaaaaaare zâmbet pe chip și mereu am stat să mă gândesc la faptul că eu nu cred în coincidențe. Nu știu, este un defect din naștere, dar nu cred în scenarii din acestea de film, în care sforile sunt trase de mai sus și oamenii sunt pur și simplu păpuși. Daaaaaaaaar, atunci când citeșți o carte atât de frumoasă și de emoționantă, chiar începi să crezi, și mai rău, îți dorești să ti se întâmple și ție… 😀
„A început cu o scrisoare” chiar a început cu o scrisoare scrisă de o fetiță de 10 ani, Birdie Maxwell, către Moș Crăciun. Evident, această scrisoare nu s-a dus până la Polul Nord ci a ajuns în redacția lui Sadie, o jurnalistă care scrie o rubrică de dating la ziarul la care lucrează. Sadie este un profesional datter, adică se întâlnește cu diverși oameni și un scopuri „pur” business, recenzează întâlnirile cu ei. Este clar că Sadie dorește să își cunoască jumătatea, dar parcă aici clar nu va avea sorți de izbândă. Trecând peste și revenind la Birdie, aceasta îi scrie lui Saddie/Moș Crăciun și o roagă să îi aducă diverse lucruri, unele având legătură cu ea, cu tatăl ei sau cu mama ei care a decedat acum ceva ani. Sadie rămâne foarte impresionată de această fetiță și începe să se implice în viața acesteia, trimițând diverse daruri sau chiar să o urmărească la un moment dat prin parc. Atunci când îl vede și pe tatăl fetiței, Sebastian Maxwell, lucrurile se complică, pentru că acesta este extrem de chipeș și practic orice femeie și-ar dori să fie cu el. Sadie intră și mai mult în viața celor doi și se dă drept o dresoare de câini de origine germană (funny, știu), doar pentru a putea fi mai aproape de ei. Lucrurile încep să se precipite, pentru că legătură dintre cei 3 devine din ce în ce mai puternică și deși Sadie își repetă non stop că va înceta, lucrurile nu sunt atât de simple precum par.
Mi-a plăcut foarte mult cartea pentru că este fix genului lui Penelope și Vi – este funny, cu un subiect light, nu foate multă dramă inutilă și te face să rânjesti singură la fiecare paragraf mai deosebit. Sadie este o romantică incurabilă dar și o fată care a suferit destul de mult de pe urma pierderii mamei sale iar Sebastian este destul de complicat ca personaj masculin. Rămas tată singur, cu un business foarte mare, se împarte constant între job și Birdie și nu reușește mereu să îi acorde timpul pe care cea mică îl merită. Deși la început a fost foarte grumpy, Seb chiar este un tip mișto, care încearcă așa cum poate mai bine să îi ofere fetiței sale o viață frumoasă. Atunci când o cunoaște pe Sadie, ca în majoritatea cărților, este acel conflict pe care orice erou îl are, cel de a putea balansa o viață de familie cu cea personală și îi este destul de frică să le manevreze pe amandouă. Scenele dintre ei sunt foarte intense și deși începem să avem parte de acțiune pe la jumătatea cărții, pot spune că am fost mulțumită de modul în care cartea a fost structurată. Sunt multe situații la care nu te aștepți, răsturnări wow și pe lângă asta, emoția poveștii este foarte puternică.
Îmi pare rău că nu am citit cartea până acum, pentru că este o poveste foarte frumoasă și sincer, nu mă așteptam la altceva din partea celor două. Împreună pot scrie despre absolut orice, în cel mai frumos mod posibil!!!!









