Nu mai ştiu cine a spus, dar sunt sigură că cineva l-a catalogat pe Mihail Sebastian drept ghinionist (dacă vă amintiţi voi nu ezitaţi să mă anunţaţi)… Oricum cine a fost, mare dreptate a avut. Aflat în Franţa, i s-a furat manuscrisul ce conţinea primele 5 capitole ale romanului Accidentul şi a trebuit să pornească la 0. De reuşit a reuşit, chiar dacă (personal) prefer Oraşul cu salcâmi.
Accidentul debutează cu… un accident. Nora, o profesoară de franceză, coboară din tramvai şi, din neatenţie, se trezeşte pe jos, în stradă. Singurul care îi sare în ajutor este Paul. Nora îl roagă să o conducă până la apartamentul ei care se afla în apropierea unei farmacii de unde putea să îşi cumpere şi cele necesare pentru a-şi îngriji rana de la genunchi.
Ajunşi în apartamentul Norei, starea de spirit a celor doi (îndeosebi a femeii) devine din ce în ce mai relaxată. Tulburat de amintirea fostei iubite, Paul se strecoară din apartament. Ghidată doar de un instinct fenomenal, Nora ajunge la apartamentul bărbatului şi reușește să îl convingă să renunţe la gândurile de sinucidere. Cei doi îşi petrec noaptea împreună şi, la o întâlnire ulterioară, Nora îl convinge să plece într-o excursie la munte.
La munte, Paul nu învaţă doar să schieze ci, poate mai important, redescoperă optimismul. Previzibil, în cele din urmă, Paul se îndrăgosteşte de Nora.
Mie mi-au plăcut mai mult capitolele de dinaintea excursiei la munte. Par mai vii şi parcă sunt scrise diferit, dar e doar opinia mea.
Deşi nu mi se pare un roman strălucit, totuşi recomand Accidentul persoanelor pasionate de lecturile romantice – acestea, cu siguranţă se vor refugia printre filele acestui roman şi poate îl vor îndrăgi mai mult decât mine (oricum, şi eu îi găsesc părţi bune)!