O lectură frumos promovată de Editura Trei a ajuns și pe rafturile cititorilor din România. Iubesc orice thriller inteligent scris și aparent, „Anna O” este fix cartea care îmi trebuie pentru a avea parte de adrenalină și suspans.
Îmi place foarte mult atunci când accentul este pus pe partea psihologică, iar medicina și știința se îmbină frumos pentru a oferi răspunsurile de care cititorii au nevoie. Deși poate unele pasaje au fost mai complicat de înțeles, partea de documentare mi s-a părut foarte bună și am apreciat fiecare lucru nou dobândit.
Anna Ogilvy, o tânără scriitoare promițătoare, comite o crimă dublă în somn, după care rămâne adormită. Suferă de o tulburare psihosomatică rară, cunoscută drept „sindromul resemnării”, și singura ei speranță e Benedict Prince, un psiholog criminalist care ar putea rezolva cazul și ar putea-o trezi ca să fie judecată. Numai Anna știe adevărul, dar numai Benedict știe cum să-l afle. Și sunt amândoi puși în pericol de ceea ce află.
Boala Annei m-a intrigat și m-a făcut să caut pe Internet câteva informații despre modul în care se manifestă această tulburare, fiind destul de zbuciumată după ce am citit despre ea în carte. Este o boală rară, dar este reală și mi se pare incredibil cum poate reacționa corpul uman în caz de tragedie sau stres. După ce comite o dublă crimă, adoarme și nu reușește să se mai trezească din acel moment. Atunci când intervine Price, rolul acestuia este de a înțelege problemele Annei și de a încerca să o trezească, pentru că aceasta trebuie judecată pentru ce a făcut. Dacă ea doarme, este ilegal să fie judecată în lipsă. Practic, vorbim despre o cursă, în care cu cât Anna doarme mai mult, cu atât crima rămâne nerezolvată și fără un făptaș recunoscut.
Mi-a plăcut foarte mult modul în care autorul a pus piesele de puzzle împreună și cum a creionat un caz tulburător, cu o miză deloc obișnuită. Cred că intriga în sine și modul de desfășurare au fost deosebite, pentru că nu am mai auzit de un asemenea caz până acum și dacă cineva mă întreba, nu știam cum să iau frâiele cazului.
Cartea a avut două mici defecte care mi-au îngreunat puțin lectura – povestea a fost destul de lungă și unele pasaje sau scene au fost lungite și s-au simțit puțin în plus. În afară de lungimea poveștii, m-am pierdut de câteva ori în explicațiile medicale și profilul pe care Benedict îl făcea de multe ori în carte. Per total, Anna O este o carte foarte faină, care se citește cu sufletul la gură și îți deschide orizontul spre un nou tip de thriller, mai complicat și mai clinic.
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE edituratrei.ro