Uneori simt necesitatea de a mă întoarce la operele studiate la școală sau la facultate. Și dacă de cele mai multe ori mă opresc la clasici, de data aceasta am făcut popasul la o operă veche, pe care nu am citit-o, însă am studiat-o prin anii facultății.
Este vorba de un poem epic în engleză veche. Scris în tradiția legendei eroice germanice, poemul constă din 3.182 de linii aliterative. Este considerată una dintre cele mai importante și cel mai des traduse lucrări ale literaturii engleze veche. În legătură cu data compoziției are loc o adevărată dispută între savanți; singura datare sigură este pentru manuscris, 
care a fost produs între 975 și 1025. Un alt aspect important este autorul anonim, numit de către savanți „poetul Beowulf”.
Și deci ce e cu acest Beowulf? Povestea este plasată în Scandinavia păgână în secolul al VI-lea. Beowulf este un erou al Geaților care vine în ajutorul lui Hrothgar, regele danezilor. Aflăm că regatul lui Hrotggar fusese atacat de monstrul Grendel. Fiind viteaz, Beowulf îl ucide pe monstru, însă aventurile lui mu se opresc aici, deoarece mama lui Grendel atacă și ea regatul pentru a-și răzbuna moartea fiului. Este însă si ea învinsă. Învingător, Beowulf pleacă acasă în Geatland și devine regele Geats. Cincizeci de ani mai târziu, Beowulf învinge un dragon, dar este rănit și moare în luptă. După moartea sa, însoțitorii săi îi incinerează trupul și ridică un turn pe un promontoriu în memoria lui.
Și spre final aș vrea să clarific câteva puncte:
=> Le va fi pe plac celor iubitori de poeme epice vechi.
=> Celorlalți nu le pot promite că vor fi cuceriți de stilul scrierii sau că vor fi foarte curioși să vadă deznodământul.
=> Nu vă invit să-l citiți și voi, dacă nu vă atrag operele epice, dar cred că merită să auziți despre această operă.
