” Cartea viselor”, publicată în anul 1960, sub semnătura scriitorului canadian Jack Kerouac, este una cu timide accente intimiste, care ne înfățișează jocul minții între real și ireal.
Cuprinsă de o tentă care îmbină albul și negrul într-o lume fantasmagorică, cartea se lasă învăluită în aburii unui mister imperturbabil.
Prin intermediul acestei cărți, Jack Kerouac pătrunde în rețeaua propriei minți, încercând să ne ofere o explicație, o justificare sau doar un imbold al acelei rătăciri de o clipă care este cunoscută sub numele de vis.
Cartea nu este o încercare de poetizare a onirismului, a predispoziției spre visare, ba dimpotrivă, pe alocuri ea se rezumă la relatarea brută, neșlefuită, care îl lasă oarecum pe cititor să ofere o explicație a visului.
Într-un anume fel este o firească cufundare într-o lume labirintică, aproape neverosimilă și totuși terifiant de necesară celor ce vor să scape de gratiile banalului cotidian.
Presărată pe alocuri cu deja clasicul umor nord-american, care își trage seva din cel britanic, romanul lui Kerouac presară, cu bună știință, peste pleoapele cititorilor clipa dintre ceva și altceva, dintre năruire și reîntrupare.
Scrisă într-un stil sinuos, dar nu neapărat greoi, povestea viselor dansează între confesiune și narațiune, dezvăluind totuși. într-o sinceră manieră, tot ceea ce trebuie să cunoască ceilalți, lăsând impresia că nu se descoperă întru totul, fără însă a se cufunda în suculenta înșelătorului dualism.
O carte excelentă!
Lectură plăcută!
Alte recenzii de la Jack Kerouac:
