,,Voi sta alături de tine până când focul soarelui se va răci, iar lumina lunii va dispărea. Până când timpul va stinge stelele.”
Foarte rar încep o recenzie cu un citat, dar sunt unul dintre acei cititori care, datorită unor rânduri precum cele de mai sus, ajung să își dorească cu disperare o carte. Să nu mai zic că nici nu poți citi altceva deoarece gândul îți fuge doar la ea. Într-o relație de genul mă aflu și eu cu dilogia Sânge de stele.
În primăvară, am citit primul volum și, fără să realizez, m-am îndrăgostit iremediabil de poveste. Bine, și de Edan. Însă, la ce final plin de suspans am primit, am rămas cu zeci de întrebări fără răspuns. Și așa, am ajuns să aștept câteva luni bune continuarea seriei. Am avut o încercare de a o citi în engleză, dar în format electronic. Am renunțat repejor deoarece nu avea același farmec ca atunci când ții cartea în mână.
Însă, zilele trecute, a sosit clipa mult așteptată. Destrămarea întunericului a ajuns la mine și, în doar câteva ore, am devorat-o. Pot spune că a meritat din plin așteptarea. Din primele pagini m-a surprins plăcut. Având în vedere că e volumul doi, risc să scap câte un spoiler și, de aceea, o să sar peste micul rezumat. O să mă axez doar pe ce mi-a plăcut sau nu.
O fi Edan fermecător, dar tot Maia rămâne personajul meu preferat din serie. Tânăra visătoare din primul volum a dispărut, lăsând în urma ei o femeie puternică și curajoasă. Nu a avut ea cele mai plăcute condiții, dar s-a maturizat frumos. Deși încearcă să se mențină tare, e tristă și într-un puternic conflict cu propria persoană. Să aveți șervețelele pregătite… o să vă fure multe lacrimi.
De world building nu am ce comenta. Excepțional și de data aceasta. Nu doar că a fost alertă, dar am avut parte de acțiune din plin încât a fost aproape imposibil să respiri între capitole. Trebuie să recunosc, la câte s-au întâmplat, am cam stat cu sufletul la gură să aflu deznodământul și m-am rugat să nu fiu dezamăgită. Partea de romance a fost așa și așa, dar asta pentru că lipsește cu desăvârșire. Edan nu e prezent în prima jumătate a cărții, dar și când apare. Va zic, nu sunteți pregătiți pentru noua sa versiune.
,,Noi suntem legați, tu și eu, în această viață și în viitoarea. Oriunde vei dori să mergi, eu te voi urma.”
Finalul a fost total neașteptat, dar perfect pentru încheierea seriei. Pe parcursul lecturii am încercat să ghicesc ce înfățisare ar avea Maia dacă, în cele din urmă, ar ceva demonului, dar nu am avut nicio șansă. Partea amuzantă a fost că răspunsul s-a aflat mereu în fața ochilor mei. Iubitori de fantasy sau nu, vă îndemn să citiți seria. E o alegere pe care nu o veți regreta, vă promit.
Alte recenzii de la Elizabeth Lim:
