Ajuns la cea de a patra carte, ciclul ”Amanților” nu și-a pierdut spumoasa savoare cu care am fost, suntem și sunt sigur că vom mai fi răsfățați de către Corina Ozon.
Cu un irezistibil umor și replici tăioase ne delectează și ultima apariție la editura Herg Benet a Corinei Ozon, și anume Divorțurile amanților, cartea fiind o reușită continuare a eroilor deja consacrați.
Mircea, Teo, Cati, Nelu, Cami, Larisa și ceilalți își continuă trăirile mai mereu la intensitate maximă, prinși între realitatea cotidiană și lăuntricul vulcanic al fiecăruia, prizonieri ai sarabandei șerpuitoarelor simțiri care, glazurate cu umor și inconfundabilul stil scriitoricesc al autoarei, ne delectează cu parfumul necesarei destinderi a sufletelor încrețite.
Absolut oricare dintre noi trebuie să se fi regăsit în personajele Corinei ozon, cel puțin într-o fărâmă din felul lor de a fi și de a se manifesta, chiar dacă unii nu vor admite vreodată acest lucru.
Pentru ” lascivii pudibonzi” care încă se mai străduiesc cu o sisifică și hilară încăpățânare so conteste veridicitatea personajelor, vreau să le transmit un singur lucru: poate că ar fi indicat să evadați din chenarul închistării voastre. Doar atât.
Amantlâcurile au existat dintotdeauna, există și vor continua să existe, cel puțin atâta vreme cât oamenii nu vor încerca să-și robotizeze simțirile. Totul este în noi, în gena noastră și-n modul de acceptare a existenței carnalulului cu întreaga cavalcadă a tentațiilor.
Meritul deosebit al Corinei Ozon este acela de a fi găsit Cheia potrivită, folosind ingredientele corecte ale unei rețete de succes.
Stilul scriitoricesc al Corinei Ozon are un facilism îmbietor, fără redundante înflorituri care nu fac altceva decât să deruteze, autoarea reușind astfel să se adreseze tuturor categoriilor sociale, inoculându-se la mai toate palierele societății.
Literatura Corinei Ozon, acuzată pe nedrept, zic ei și nu numai, de pornografie și comercial care întinează arta, s-a priceput de minune să pătrundă în coliviile de trăiri ale anumitor oameni, destinzând sufletele, descrețind buzele în ample zâmbete dar, mai ales, scuturând promoroaca inutilelor prejudecăți de pe vitraliile anumitor existențe care s-au deschis mai apoi larg spre nemărginire.
Sfârșitul din Divorțurile amanților ne lasă să înțelegem că totul nu s-a terminat încă, așa că aștept cu nerăbdare următoarea apariție din ciclul Amanților.
Lectură plăcută!











Dea bia astept sa o iau. Mi-a placut la nebunie seria 🙂
…scuze „de abia” 😉