Schimbând atât registrul registrul scriitoricesc, cât și editura, Corina Ozon își surprinde fanii prin apariția cărții ” Despre iubire, cu iubire cu instrucțiuni de folosire”, apărută de curând la Editura Univers.
Mărturisesc că am fost plăcut surprins de această îndrăzneață abordare a unui subiect îndelung și aprig discutat încă din cele mai vechi timpuri. Deși nu știu în ce categorie aș putea să o încadrez, totuși această carte, scrisă pertinent, ca o dezbatere cauză-efect, fără pretenții de teoretizare, m-a pătruns, făcându-mă să rezonez cu multe dintre părerile autoarei.
Bine documentată, cu o vastă experiență a inter-relaționării umante, atât caracteriologic, cât și senzorial, dezvoltându-și un fin simț introspectiv, plin de minuțiozitatea omului care nu dorește să nedreptățească, Corina Ozon adoptă nuanța echidistanței în care însăilează anumite experiențe proprii, simțite și resimțite în propriul ritm, unul care zâmbește ospitalier, nu ca o capcană, ci ca o îmbiere la netrunchiata sinceritate.
Deși poate că titlul pare să aibe o alură de anumită superioritate, cu pretenții pilduitoare, vă asigur că este doar o impresie de moment, pentru că atunci când veți deschide această carte o să găsiți povești incredibile prin care autoarea încearcă să descâlcească anumite întrebări legate de iubire sub multitudinea aspectelor sale.
Într-un amestec, nicidecum derutant, de matematică, fizică, poetizare și redecorare, Corina Ozon culege și presară trăiri colorate sau terne care fac parte din viața oricărui muritor, indiferent de apartenența religioasă, sex sau nivelul de cultură, căci iubirea, insinuantă și cotropitoare, mângâie și sărută cu aceeași unitate de măsură, uneori înfrumusețând, alteori doar ciopârțind.
Spiritul analitic al Corinei Ozon reușește să pătrundă prin anumite cotloane ale acestui inepuizabil subiect, șlefuind anumite aparent impenetrabile ziduri în numele încercării unui imbold necesar al reumanizării acestui serafic sentiment, îndemnând la redescoperirea inocenței împănată cu o anumită cognoscibilitate căpătată în timp, ambele corelate într-o rezonabilă măsură la nevoile și tendințele societății actuale, fără derapaje și androginizări fetide, fără alambicate idealisme nejustificabile și fără simțiri ascunse sub ostentative măști oțelite.
Deci, dacă vreți să faceți cunoștință cu noul stil literar al Corinei Ozon, vă recomand să citiți „ Despre iubire, cu instrucțiuni de folosire.”
Lectură plăcută!
Alte recenzii de la Corina Ozon:
