Această carte pur și simplu am citit-o printre pauze. Nu auzisem de ea, dar când o colegă de-a mea a început să o tot laude, mi-am zis că trebuie să o încerc, mai ales că îmi plac cărțile cu adolescenți.
Romanul ne-o prezintă pe Eleanor, o adolescentă ce este nevoită să se întoarcă la mama și tatăl ei vitreg, când este dată afară din casa unde locuia. Fiind un pic mai ciudățică, cu gusturi diferite față de adolecenții din noua ei școală, nu este prea bine primită. Este luată în râs de colegii ei și are multe probleme de îndurat. Park, este un băiat tăcut, pierdut în muzica și gândurile lui.
Când însă, într-o zi aceștia trebuie să stea împreună în autobuz, de acolo începe totul. Încet se apropie unul de altul, împărțindu-și muzica, pentru ei este un nou început.
,,Crezi că, dacă ții pe cineva strâns în brațe, asta îl va aduce mai aproape. Crezi că-l poți ține atât de strâns încât să-l simți imprimat în tine și după ce te îndepărtezi. ,,
Mi-a plăcut de Park, deoarece deși elevii continuau să îsi bată joc de Eleanor și totodată, și de el, acesta nu s-a dat bătut și i-a luat apărarea de fiecare dată. Relația lor este una înfloritoare și frumoasă, exact de genul adolescentin.
„ – (…) Mi-e dor de tine, Eleanor. Vreau să fiu cu tine tot timpul. Ești cea mai inteligentă fată pe care am cunoscut-o și cea mai amuzantă, și tot ce faci mă surprinde. Aș vrea să spun că de-asta îmi placi, pentru că aș părea… profund… Dar cred că te plac și pentru că ai părul roșu și mâinile catifelate… și miroși a tort făcut în casă pentru o zi de naștere.”
Din nefericire, în calea lor stă un obstacol. Vor continua relația cei doi? Sau le va fi frică de viitor?
Dacă vreți să aflați, citiți cartea 🙂








