Auzisem de Rainbow Rowell încă de când fusese tradusă Eleanor și Park, dar am decis să încep cu Fangirl datorită titlului, pentru că aveam idee ce temă abordează, și știam la ce să mă aștept.
Ei bine, am avut dreptate doar parțial. Cath și Wren sunt niște admiratoare foarte înfocate ale lui Simon Snow, iar Cath scrie propriul fanfiction despre magicianul adolescent, unul care ajunge destul de cunoscut. Face asta cu pasiune, și putem observa cum alege să scrie pentru a scăpa de griji și pentru a se ascunde într-o lume plină de posibilități.
Cele două sunt gemene, dar mai diferite ca oricând. Deși au avut o legătură foarte specială și foarte strânsă din cauza mamei care le-a părăsit și a tatălui care își caută echilibrul sufletesc, odată ajunse la aceeași facultate, se distanțează. Wren refuză să mai împartă camera cu Cath, mutându-se în alt cămin cu o altă fată. Vrea să cunoască oameni noi, să-și facă prieteni noi. Cath este o fire introvertită, nu vrea în ruptul capului să cunoască persoane noi, iar faptul că a ei colegă de cameră este foarte ciudată și rea, nu o ajută deloc.
Află după câteva zile că la pachet cu Reagan, a sa colegă, vine și „prietenul” ei, Levi.
Perfectul și minunatul Levi.
Mereu activ și zâmbitor, bun cu toată lumea și foarte bine dispus, pare să aibă o influență aparte asupra lui Cath. Și de la o vreme o frustrează faptul că zâmbește la toată lumea, și face pe toată lumea să zâmbească. Ea vrea un zâmbet de-al lui care să fie doar pentru ea. Să i-l arate doar ei.
Cu toate că a scris sute de scene de dragoste între personajele sale, Cath este sceptică în privința propriei povești de iubire. Oare ceea ce simte este adevărat? Oare Levi simte la fel? Dar nu poate gândi așa. Chiar dacă Reagan umblă zilnic cu câte un alt băiat, i-au dat de înțeles că Levi este iubitul ei. Atunci de ce simte fluturași în preajma lui, deși e conștientă că este al altcuiva? De ce Levi stă atât de aproape de ea? De ce, fiind îmbrățișați, se sărută?
Cath adoră să intre în lumea deja creată de ea, în care îi găsește pe Simon și pe Baz, dar știe că este legată în continuare de realitate prin tatăl sau. Mi-a plăcut faptul că autoarea pune personajele în situații tipice unui adolescent aflat în schimbare. Surprinde teama de a cunoaște oameni noi, teama de a nu fi primită într-un grup, și cred că mulți s-ar regăsi în aceste personaje.
Este o lectură numai bună pentru tinerii care preferă întotdeauna să stea cu o carte în brațe în loc să socializeze. Dar și pentru adult e bine să afle că nu strică să-ți păstrezi și să-ți arăți uneori atitudinea copilăroasă.
Cum Fangirl punctează multe elemente legate de tema familiei, a relațiilor, cât și a iubirii, adolescenții pot avea multe de învățat din ea. Pot învăța că schimbările sunt și bune, dar și rele. Pot afla lucruri pe care nu le știau, și se pot bucura de sentimentul că poate nu sunt singurii care s-au confruntat cu situații rele. Cartea te învață că dacă ești împăcat cu propria persoană, nu merită să te schimbi nici dacă sora ta îți întoarce spatele. Pentru că e în regulă să fim noi înșine.
Alte recenzii de la Rainbow Rowell:
