Că sunt o avidă cititoare de thrillere și cărți polițiste știe mai multă lume despre mine. De aceea, de fiecare dată când se ivește ocazia să pun mâna pe noi titluri din aceste genuri, sunt mai mult decât bucuroasă. Așa am descoperit și cartea „Garda” de Ken Bruen. Nu mai auzisem de acest scriitor irlandez până acum. Dar nu îmi pare rău că am dat de el acum.
Ca stil scriitoricesc, romanul polițist „Garda” de Ken Bruen se aseamănă cu cărțile din același gen scrise de Raymond Chandler și Georges Simenon
Iar de la Raymond Chandler am citit câteva titluri bune. Dar acest lucru nu este rău. Din contra. Ai de-a face cu o scriitură ușoară, lejeră, pe înțelesul tuturor. Cu propoziții scurte și multe paragrafe.
La fel ca și în cazul celorlalți scriitori, și stilul lui Ken Bruen este autoironic, personajul principal știind de glumă și făcând haz de necaz. De asemenea, tot vorbind de personaje, ele sunt vicioase și nicidecum nu arată a modele de viață. Nici măcar personajele principale, așa zișii eroi ai cărții “Garda”.
„Garda” de Ken Bruen este primul roman polițist din seria cu detectivul privat Jack Taylor
Pentru această scriere, autorul irlandez a fost recompensat cu Premiul Shamus pentru cel mai bun roman. Dar de asemenea, a fost și finalist Edgar Award și Macavity Award. Asta spune multe despre calitatea romanului.
Personajul principal al cărții din genul Crime este Jack Taylor. El este un fost membru din Garda Siochana, poliția irlandeză. Și devenit acum unul dintre puținii detectivi privați din țară. Din primul volum al seriei lui Ken Bruen aflăm mai mult despre personajul principal, investigatorul Taylor. Deși este creionat și un caz pe care trebuie să îl rezolve bărbatul, aflăm mai multe despre viața, trecutul și viciile lui Jack.
Dar până la urmă este un lucru binevenit. Asta deoarece fiind un prim roman într-o serie, trebuie să vedem mai bine cu cine avem de-a face mai departe. Cu toate că Taylor este bețiv și deprimat, el încearcă să-și facă bine treaba. Și este, fără îndoială, un om corect și cu suflet. El salvează mai multe persoane de pe calea pierzaniei. Oameni care mai târziu îi vor deveni prieteni, protejați și aliați.
Însă, nu toate oile sunt albe.
Printre așa zișii amici apropiați se află un intrus, o oaie neagră, de statutul căreia află abia pe la finalul poveștii
Oricum, cinste îi vor face lui Jack Taylor atât abținerea de la băutură la un moment dat, cât și rezolvarea cazului la care a fost însărcinat. Acum, după lecturarea cărții polițiste „Garda” de Ken Bruen, sunt intrigată să citesc în continuare aventurile detectivului privat.
Pot spune că m-a prins acțiunea, stilul simplu al scrierii, personajul principal care întruchipează o persoană reală, cu bune și rele. Dar, de asemenea, mi-a plăcut la nebunie coperta romanului „Garda” de Ken Bruen, apărut la Crime Scene Press și punerea în pagină. Recomand cartea celor iubitori de nuvele polițiste, înțesate cu crime, cărora le plac detectivii cu trăsături reale, nu eroii fantastici.