Întoarcerea la Babilon este un exemplu de proză scurtă care te face să intri în atmosferă încă de la primele rânduri. Descoperi o stare de apăsare, de regret, de ispășire, o dorință de a recăpăta și/sau recupera ceea ce s-a pierdut.
F. Scott Fitzgerald, autorul povestirii, și-a dedicat opera extravaganței din perioada anilor 1920, supranumită Epoca Jazz-ului. În cazul acestei proze, va descrie viața de după excesele perioadei despre care am menționat și cum Marea Criză și-a făcut resimțită prezența.
În contextul crizei din 1929, a belșugului de dinaintea acesteia și a efectelor ei, protagonistul, Charlie Wales revine la Paris, unde fiica sa locuiște alături de mătușa ei. Deși viața lui Charlie se desfășoară acum în Praga, tot ce își dorește e să își ia alături de el copila, pe Honoria.
Există puține episoade despre lupta directă pentru custodia fetei, însă aflăm din prima faptul că mama ei a murit. Rudele din partea acesteia îl învinuiesc pe Charlie de acest lucru și de faptul că avea un comportament deviat din cauza alcoolului.
Credibilitatea îi este afectată de un trecut plin de aventuri, de o viață mai mult decât boemă și de dorința sa din trecut de a-și întreține viciile. A administrat sume mari de bani pe care le-a pierdut fără să se gândească la familia sa de atunci.
Sper că vei trăi o viaţă de care să fii mândru. Iar dacă o să descoperi că nu este aşa, sper că vei avea tăria să o iei de la capăt.
Întoarcerea la Babilon e despre dorința de a restabili valorile de mult uitate, de a aduce lângă sine lucrurile care contează, de a recrea sentimentul de acasă și de siguranță. Și e despre a recâștiga iubirea familiei, a celor dragi, a Honoriei.
Cartea are un stil curat, ușor de citit, are un fir logic bine delimitat și continuitate. Modul în care este scrisă trădează o atmosferă familiară, dar plumburie și apăsătoare.
