Între pământ şi apă este locul unde trecutul și prezentul se contopesc formând un tot unitar, de nedespărțit. Este locul unde lumina este indubitabil înghițită de întunericul tiran al sentimentelor îngropate în mâhnire și pierdute în deziluzie.
Raluca Andreea Chiper îşi aruncă personajele într-o zonă „ceţoasă”, astfel încât realitatea se îmbină perfect cu amintirea. Imaginea trecutului se suprapune cu cea a prezentului, din coliziunea celor două rezultând o explozie de sentimente în contradicţie, sentimente ce vor înghiți hulpav orice încercare a cititorului de a descifra cartea încă din primele pagini.
Pentru cei al căror punct forte nu este nici răbdarea şi nici micile reflecţii asupra vieţii, vă spun doar atât: începutul este doar un test menit să-ţi uşureze tranziţia într-o poveste de viaţă fulminantă.
Nu avea baletul, dar avea iubirea?! Are baletul, dar nu are iubirea?!Nu avea baletul, dar avea iubirea?! Are iubirea, dar nu are baletul?!
Hmmm… oare care era varianta corectă?! Ce-au pierdut sau încă au personajele noastre, va las pe voi să aflaţi descălcind povestea Între pământ şi apă, o carte cu profuzime, cu regrete, cu amintiri dulci ca mierea şi întunecate ca înnoratul cer al nopţii. Iar la sfârşitul călătoriei, atât vă întreb: voi cu ce aţi mai rămas când prezentul v-a măturat trecutul sau când trecutul v-a tulburat prezentul şi a pus stăpânire pe viitor?
…mă trezeam în fiecare dimineaţă în altă viaţă, într-una care parcă nu ar trebui să îmi aparţină, şi totuşi era a mea, nu mă puteam desprinde de ea.
Regretul este cel mai acut sentiment din sufletul unui om. Regretăm momente, decizii, amintiri, oameni, vieți. Ne regretăm pe noi…
…ştiu că nu contează nimic mai mult decât iubirea ce zace în mine, neconsumată. Nu am avut timp să i-o ofer lui, acelui Dragoş ivit în viaţa mea pe neaşteptate, aşa cum mi-am dorit. Fiecare zi mi se păruse prea scurtă, iar iubirea mea rămânea cu mine, deşi am încercat din răsputeri să i-o dăruiesc.
Acest volum nu este orice carte. Este profuzime, emoţie şi viaţă frântă. Sunt trăiri, reflecţii, viaţă metaforizată, timp împletit din vorbe suave şi imagini melodioase. Nu oricine va gusta această carte. Vor fi unii, care după primele pagini vor susţine: N-am înţeles nimic!
Nu este uşor să citeşti printre rânduri, să simţi emoţia scrisă pe foaie, să-ţi fulgere imagini ale timpului pe retină, să asculţi cu inima nişte simple cuvinte pe care să le decodifici citind însă cu sentimentele.
Câteodată cuvintele nu sunt doar cuvinte, povestea nu este doar poveste, câteodată e doar Între pământ şi apă, locul unde trecutul şi prezentul se contopesc într-unul singur, în aşa numitul TIMP.
Nimeni nu mă înţelegea şi nimeni nu ştia că trăiesc în două prezenturi total diferite, cel de acum şi cel care mi-a aparţinut cândva, trecut. Dar eu trăiam şi retrăiam zilnic în el…
Meditație asupra vieții, sentimente senine și naive trecute prin maturitatea timpului, o viață de om a cărui etape se contopesc într-un neant fără cronologie. Jertfa trupului pentru împlinirea spiritului, jertfa inimii pentru împlinirea sufletului. Ce ți-ai putea dori mai mult, când, Raluca Andreea Chiper îți așterne la picioare acest amalgam de trăiri!? Timp și liniște, pace cu tine însuți, spun eu. Între pământ și apă se citește secvențial, se degustă ca pe un vin bun, se meditează, se gândește, şi mai ales… se simte.
…uneori uitarea e benefică pentru ca sufletele adormite să se poată odihni în liniște, dar și pentru ca sufletele încă treze să își poată continua viața netulburate.
Melancolicii vieții vor iubi această carte. Iar, restul, o vor simți ca pe o viață trăită cândva, dar a cărei amprentă este blestemată ca veșnic să se contureze în subconştientul oricărei vieți viitoare sau trecute. Mulți o vor înțelege, mulți o vor trăi, dar puțini vor fi cei ce o vor simți.
Odată cu volumul Între pământ și apă, cititorul pășește în lumea artiștilor și a sacrificiilor de dincolo de cortină. O urmărim pe Karina Baldin în ascensiunea ei de prim balerină. O urmărim crescând, maturizându-se, şi mai ales, iubind. Paşii Karinei în aceste etape importante ale vieţi, o să îi urmaţi însă pe cont propriu, influenţă fiindu-vă propria deschidere asupra vieţii.
Oamenii intră în viețile noastre pe neașteptate, mai întâi ca străini, mai apoi ca obligație, ca să ne transforme, să scoată la iveală adevărata ființă din noi, să ne cioplească, să ne schimbe pentru totdeauna.
Alte recenzii de la Raluca Andreea Chiper:
Nu am citit cartea dar o am pe lista. Stiu ca este o poveste minunata chiar daca are un final trist…oarecum 🙂
Finalul trist oricum tinzi să-l deduci din primele capitole, însă stilul autoarei de a aşterne pe hârtie povestea este sublimă şi aproape magică. Mie mi-au plăcut foarte mult frazele aproape cântate care practic te ajută să simţi povestea şi nu să o citeşti. :X
Multumesc frumos pentru recenzie. Este asa de frumoasa! A intrecut orice asteptare de-a mea si nu numai.
Cum am mai spus, eu îţi mulţumesc pentru minunata poveste pe care nu ai cum să nu o îndrăgeşti şi care, mai ales, nu are cum să nu-ţi intre la suflet. 🙂