Familia Sinclair e compusă din indivizi atletici, înalți și frumoși. Dispun de avere din tată în fiu și niciodată nu s-a adus vorba de problema banilor. Și-au construit patru case pe o insulă privată, unde bunicii, copii și nepoții își petrec verile.
Această familie n-are nici un ratat. Nici un criminal. Nici un dependent. Dar îi are pe Mincinoși. Mincinoșii este un grup format din trei veri adolescenți – Johnny, Mirren și Cadence, protagonista acestei cărți-alături de un outsider, Gat.
Inițial, titlul m-a dus cu gândul la un thriller. M-am cam înșelat. Apoi, descrierea m-a făcut să cred că o să fie vorba despre o poveste de dragoste interzisă, eșuată. Ei bine, m-am înșelat și de data asta.
Nu-mi găsesc cuvintele ca să pot vorbi pe larg despre acest roman. Prea multe nu pot spune, deoarece i-aș fura din farmec, dar toate astea pentru că este o carte impresionantă.
Mincinoșii surprinde o poveste realistică, lăcomia, foamea pentru bani, dar evidențiază urmările într-un mod dur și surprinzător. Autoarea satirizează într-un fel acest defect prin basme, pe care le intercalează la momentul potrivit în poveste.
Cadence este un personaj cu un nume neobișnuit, dar frumos. Este prima moștenitoare a familiei Sinclair, așa că trebuie să fie mai mult decât perfectă. Trebuie să fie întruchiparea totală și absolută a unui Scinlair, dar ea eșuează încă din momentul în care se îndrăgostește de Gat. O persoană înstărită nu ar trebui să stea pe lângă o persoană ca Gat, un pasionat de politică cu un suflet cald, care mereu se gândește și la alții.
“Not everyone has private islands. Some people work on them. Some work in factories. Some don’t have work. Some don’t have food.”
Afectați de un deces, mamele adolescenților sunt și mai pornite în această competiție a banilor. Nimic în jur ajunge să nu mai conteze, astfel că Mincinoșii rămân liberi și dezvoltă pasiuni. Experimentează. Trăiesc. Își jură loialitate și dragoste veșnică.
Inițial nu par afectați de tot teatrul ce se joacă în jurul lor, dar toate astea până într-o dimineață, când Cadence este găsită pe țărm, numai în lenjerie. Acest accident teribil îi provoacă o amnezie și mai îngrozitoare, cu dureri atât de insuportabile, încât nici un fel de tratament nu o poate alina.
„They tested me for brain tumours, meningitis, you name it. To relieve the pain they prescribed this drug and that drug and another drug, because the first one didn’t work and the second one didn’t work, either.”
Lipsește două veri de la insulă și este separată de Mincinoși, dar nu înțelege de ce nici unul nu a încercat să o găsească, să vorbească cu ea și să-i explice ce s-a întâmplat. Nu înțelege de ce tocmai Gat nu face asta. Însa, în cea de-a treia vară se întoarce la insulă și observă o schimbare. Toți se poartă ciudat cu ea. Nimeni nu vrea să aducă vorba de accident, nici măcar Mincinoșii.
„I suppose that I was raped or attacked or some godforsaken something. That’s the kind of thing that makes people have amnesia, isn’t it?”
Printre zilele în care amnezia o țintuiește la pat, Cadence încearcă să găsească singură aceste răspunsuri, tocmai de aceea scriitoarea nu oferă un aspect finisat acestei cărți. Pare ușor dezordonată, cu gânduri și capitole din trecut menite s-o ajute pe Cadence, cât și pe cititor, să afle ce s-a întâmplat cu adevărat în acea seară.
De asemena, și personajele sunt prezentate ușor diferit și special. Cartea nu se îneacă în descrieri elaborate, ba chair e o lectură surprinzătoare, cu o voce ademenitoare, ce te prinde și te farmecă până în utlimul moment.
Răsturnarea situației m-a lăsat confuză și m-a intrigat, totodată. M-a impresionat și n-am putut s-o las din mână până nu am ajuns la final. Mincinoșii este un must read, ca să spunem așa, dar dacă tu te decizi să o citești și cineva te întreabă cum se termină, doar minte-l.
Alte recenzii de la E. Lockhart:
