Recenzie “Nostalgia” de Mircea Cărtărescu

Titlu: Nostalgia
Autor: Mircea Cărtărescu
An apariție : 2016
Editura: Humanitas
Nr. Pagini: 398
Limba: Română
Gen Literar: Literatura romana
Recenzie de Adelina Sănduleac
Publicată la 15.11.2018
Nota recenzorului: 9/10
Recenzie “Nostalgia” de Mircea Cărtărescu
4.7 (93.33%) 3 vote[s]

ACUM GĂSEȘTI NOSTALGIA PE:

“e ca și cum tot neamul meu ar fi un fel de deget care merge încet, șovăind, de-a lungul unui drum pe hartă, căutând ceva, un lucru care știe că există, fără că această știință să fie transmisă altfel decât, poate, prin sânge. Până la mama (…) ei nici n-au fost conștienți de căutarea lor.” (pag.266)

 Nostalgia lui Mircea Cărtărescu este efectiv o cutie cu surprize; nu știi niciodată ce vei vedea, ce urmează, nu poți intui nici personaje, nici întâmplări și cu atât mai puțin, finalul.

Sigur că pentru o mare parte din cititori, cărțile sale sunt mai degrabă inaccesibile, greoaie, prea mult. Sigur că, pentru o cititoare ca mine, fascinată de clasicii ruși și francezi, Nostalgia nu este imediat o mare dragoste. Totuși, găsesc în el  un scriitor excepțional, care a reușit să mă țină alături până la ultima filă, și chiar am recitit mai multe fragmente.

Volumul  – incluzând titlurile Mendebilul, Gemenii, REM, plus Prologul Ruletistul și Epilogul Arhitectul – a fost redenumit Nostalgia după o prealabilă apariție ca Visul și trebuie să spun că mi se pare perfect nimerită această modificare; pentru că, mai presus de vise (atât de prezente mai peste tot) eu am simțit în toate poveștile tocmai această nostalgie după universul copilăriei.

De altfel, autorul însuși a declarat  perioada copilăriei  ca pe o comoară inestimabilă, nesecat izvor de imaginație și refugiul cel mai bun, atunci când vrem să evadăm din viața de adult.

Ce ar fi de reținut din capul locului, că atunci când pătrunzi în lumea poveștilor lui M.C., devine cam de prisos efortul de a distinge realitatea de ficțiune, visul de trezie, posibilul de imposibil.

Literatura sa este una a imaginației debordante, a situațiilor bizare, fantastice, hiperbolizate, un Marquez al nostru, cum s-ar zice (pe care îl și depășește), chinuit și el de povara singurătății, pentru care găsește unic remediu și refugiu copilăria, visul, negarea / desființarea realității care ne stiveste cu evidența ei…

Descrieri plastice, personaje hipersensibile, zănateci simpatici și pasionali, timizi și aleși pentru drumuri inițiatice populează spații adesea obscure, subsoluri, canale, ganguri în care apasă o atmosfera când magică și luxuriantă, când pesimistă, sufocantă, terifiantă.

Lumea copilăriei cu jocurile sale este descrisă cu farmec și o aglomerație de imagini, în  vreme ce cohorte întregi de animale și creaturi fantastice întregesc peisajul.

 Ruletistul – fie că e personaj real sau doar plăsmuit – spune povestea unui tip care-și face un scop în viață din a sfida moartea. Plasat în copilăria naratorului, când au fost pentru o vreme vecini, individul ăsta, care trăia mizerabil și pe care îl “gazduise” o vreme și închisoarea, acum se lafaie în lux și opulență, ce să fie la mijloc?

Personajul ruletistului îi dă acestuia ocazia de pătrunde în lumea dubioasă a pariurilor, acolo unde banii fac regulile, fabrică vedete dar și mutilează destine.

 Mendebilul este porecla pe care un puști , nou mutat într-un bloc de pe Ștefan cel Mare, o primește de la gașca de copii de-ai locului.

Diferit ca înfățișare și comportament, acesta este inițial pedepsit, în încercarea de a-l subordona grupului, însă în mod neașteptat, opune o forță uriașă, încât ajunge el însuși lider, instaurând reguli, alte obiceiuri și comportamente. Curând, grupul ajunge fascinat de Mendebil, părinții își pierd autoritatea, acțiunea virează în fantastic și bizar.

 Gemenii debutează cu un personaj straniu, care după toate aparențele,  pune la cale un travesti. Farduri, ținută, perucă, parfumuri, pudre, oje și alte elemente care trebuie să compună aparența unei femei.

Până să ne dumirim ce e cu ea, o nouă bucată este interpusă în text și ajungem la o copilărie, primele imbolduri de dragoste, zbuciumul, transformările specific preadolescentei și ale adolescenței.

Introducerea de noi planuri, apparent independente, în mijlocul celor inițiale este un procedeu frecvent prezent în carte, însă ele primesc aproape de fiecare dată liantul care omogenizează marea poveste.

 REM este nuvela al cărei nume  mi-l aminteam vag din anii de școală, reținând numai că este destul de greoaie și cu mărci ale fantasticului; nu eram departe de adevăr, însă îmi scăpase esențialul, farmecul poveștii, care dincolo de aceste aspecte, are multă duioșie, un mesaj și o vrajă specială.

Concluzii? Mircea Cărtărescu este un scriitor pentru răbdători și curajoși, pentru sensibili și complecși, pentru îndrăgostiți de magic, după a cărui lectură veți fi surprinși de propria creativitate.

Citiți! Citiți! Mircea Cărtărescu! Citiți Nostalgia!

NOTĂ: 9 / 10

Aspecte Pozitive:

universul copilariei este redat cu farmec si plasticitate, mesaje puternice si personaje sensibile

Aspecte Negative:

bucatile magice sunt pe alocuri prea lungi, tabloul prea incarcat

Dacă îți plac articolele noastre, încurajează-ne cu un share :)

📚 CONCURS NOU:

PLINUL DE CĂRȚI!

Am dat drumul la un concurs inedit în care poți câștiga 7 super cărți 📖! Dă click pe butonul de mai jos pentru a te înscrie și pentru a descoperi cărțile! 👍

PARTICIPĂ LA CONCURS

POST A COMMENT.