Trebuie să recunosc că „Portret al artistului la tinerețe” de James Joyce nu a fost pentru mine. Dar deși mie nu mi-a plăcut atât de mult, se poate ca ție să îți placă. De altfel este prima scriere a irlandezului pe care am citit-o. Însă, asta nu mă face să nu îmi doresc să citesc alte cărți de-ale lui precum „Ulise” și „Oameni din Dublin”.
De fapt, cartea de față este un fel de autobiografie a lui James Joyce
Un portret viu conturat de scriitor al dezvoltării emoționale și intelectuale din vremea copilăriei și a adolescenței. Așadar, portretizarea personajului Stephen Dedalus din Dublin este de fapt descrierea caracterului, credințelor și viziunilor tânărului James Joyce.
Scrierea ne poartă prin anii fragezi ai personajului, unde îl putem vedea alături de familie, de colegi și de profesori. Îmbinând fragmente din copilăria și tinerețea scriitorului cu ficțiunea modernă, „Portret al artistului la tinerețe” este un roman al deșteptării sexuale, a rebeliunii religioase și a căutării eterne a înțelesului vieții. Exact cum fiecare artist își caută propriul sine, propria voce, așa și James Joyce ne prezintă în această carte periplul său în acest sens.
Deși până aici nu vei înțelege de ce nu mi-a plăcut romanul clasic, vei înțelege sper de acum încolo
Încep prin a afirma că scrierea nu este deloc ușor de citit. Și asta nu este din cauza felului în care a fost tiparită și așezată în pagină ediția pe care o am eu. Este din cauza scriiturii lui James Joyce. Acest autor este unul dintre cei mai iubiți de către profesorii de literatură. Pe de lată parte însă, este foarte greu de citit de plăcere. Eu am început lectura de plăcere, dar am ajuns să continui cu ea doar din respect pentru acest scriitor. Și pentru că rareori las vreo carte neterminată.
Propozițiile sunt lungi și par să nu ducă nicăieri. Uneori, ajungi să citești fragmente întregi din tratate de filosofie, religie. Sau dai de fraze în latină care pur și simplu nu te prind. James Joyce nu spune povestea sa într-un fel clar, scurt și concis. De asemenea, personajele sunt multe. Și nu ajungi să le cunoști sau să le înțelegi așa cum ți-ai dori de la o carte.
Da, limbajul folosit de scriitorul irlandez este poetic, dar foarte elaborat și sincer greu de înțeles de oricine
Poate de aceea geniul lui poate fi înțeles doar de alte genii. Deci dacă nu te afli pe aceeași lungime de undă, se poate ca această lectură să îți dea ceva bătăi de cap. Și poate chiar vei dori să renunți la ea. Eu îți recomand în acest caz să o pui pur și simplu alături. Și să îi reiei lectura în acel moment al vieții în care te vei simți mult mai versat în ale literaturii clasice. Sau în ceea ce privește romanele lui James Joyce.