Am terminat de curând Violul. O poveste de dragoste pe care am citit-o pe nerăsuflate și care mi-a dat senzație de scenariu de film cu marele avantaj de a avea acces și la confesiunile intime ale personajelor.
Pustiul din Pine Barrens merge pe același principiu. Autoarea se joacă cu răbdarea ta și te menține în expectativă până la final. Am așteptat toată cartea ca drobul de sare să cadă și să am o revelație șocantă. Nu vă zic dacă s-a întâmplat sau ba, vă las să experimentați și voi tensiunea poveștii pe propria piele. O găsiți la Curtea Veche care în ultimul timp mi-a făcut numai surprize plăcute.
Oates urmărește un criminal în serie și face dezvăluiri despre victimele pe care acestea le-a făcut de-a lungul timpului. Faptele sunt redate din două perspective: a criminalului și a unuia dintre suspecți. Viziunea criminalului este pătată de sociopatia acestuia și de ideologia bolnavă de justițiar divin, dar cealaltă perspectivă este cea care îți captează atenția și care te pune pe gânduri.
NUME NECUNOSCUT nu mi s-a părut diferit de majoritatea criminalilor în serie întâlniți prin alte cărți sau cu ceva ieșit din comun, ar putea ca absurdul gândurilor lui să-ți dea senzație de slăbiciune și să nu te convingă de adevărata lui cruzime, în schimb Matt are ceva al lui, poate empatia sau modul în care se implică, făcându-și procese de conștiință și învinovățindu-se pentru că n-a făcut nimic. Matt este bărbatul care în adolescență a fost interogat după ce criminalul a făcut prima sa victimă, o adolescentă de liceu cu o voce frumoasă, și care se trezește suspectat într-un caz nou de dispariție la douăzeci de ani de la prima crimă.
Oates construiește un thriller cu implicații profunde în schimbarea mentalității și psihologiei oamenilor confruntați cu tragedii. După douăzeci de ani, Matt încă se gândește la fata de care era îndrăgostit în secret în liceu, cea care a fost găsită ucisă cu brutalitate în mlaștinile din Pine Barrens. O nouă dispariție îi dă peste cap rutina, atât cea din viață personală, cât și din cea profesională.
Matt trăiește ca și când femeia dispărută, aceeași femeie pe care simte că a dezamăgit-o, că a refuzat-o, a aruncat o vrajă asupra lui. Se simte responsabil și vinovat în egală măsură, dar fără motive întemeiate. Conștiința nu-l lasă să doarmă, are coșmaruri, pretinsa lui căsnicie fericită se clatină din ce în ce mai tare.
Ceva, nu poate spune exact ce anume, îl sâcâie. Pornește pe urmele criminalului, iar citirea jurnalului fetei în care aceasta îi menționează numele de câteva ori îl pune și mai rău pe gânduri. Din suspect, Matt se transformă în urmăritor și nu renunță nici când pericolul devine palpabil.
Matt McBride este un agent imobiliar de succes, veniturile sale salariale se reflectă în traiul confortabil și peste medie pe care îl duce, alături de o soție frumoasă și doi băieți. Află că o artistă locală, singuratică și originală, Duana, a dispărut în momentul în care poliția vine să-i pună câteva întrebări despre relația dintre el și această femeie. Matt a cunoscut-o la una dintre expozițiile ei de artă și a stat de câteva ori de vorbă cu ea. Atât și nimic mai mult, chiar dacă a simțit că există o atracție între ei. Toate aceste lucruri nu justifică obsesia lui de a găsi făptașul, din contră măresc suspansul și te obligă să suspectezi că subconștientul lui Matt ne ascunde ceva.
Criminalul își alege victimele după un anumit tipar. Artiste, vedete, sportive de performanță, femei cu un talent nativ ieșit din comun, cu înclinații către frumos, originalitate, excelență. Dar din cauza faptului că nu toate corpurile victimelor sale au fost găsite, poliția nu știe că are de-a face cu un criminal în serie. În timp ce ancheta polițiștilor urmărește doar dispariția ultimei victime, Matt începe să facă analogii și să pună lucrurile cap la cap, pornind de la tragedia adolescentei de care era îndrăgostit în liceu.
Care-i legătura dintre victime? Cum le selectează mintea bolnavă a criminalului? Câte victime vor mai apărea? Unde ascunde cadavrele? Și de ce anume le mutilează? Ce face cu părțile pe care le extirpă?
Pe măsură ce se apropie de ucigaș, acțiunile lui Matt devin din ce în ce mai autodistructive și mai greu de înțeles. Sunt puse în oglindă comportamentele celor două personaje: care ar fi motivele care ar putea împinge la crimă, dar cele din spatele unei obsesii? Modul în care Matt acționează te obligă să îți pui întrebarea dacă nu este el cel care comite crimele? Sau cel puțin o altă personalitate a lui.
ACUM GĂSEȘTI CARTEA PE Cartepedia
Alte recenzii de la Joyce Carol Oates:
