Scrieri politice este o carte care adună la un loc texte ale unor articole publicate de scriitorul rus în ziarul Grajdanin (Cetățeanul). Sunt doar cele care au apărut între septembrie 1873 și ianuarie anul următor. Ele sunt în marea lor majoritate relatări ale unor evenimnete care se petrec mai mult la nivel internațional. Dostoievski comentează în manieră proprie textele telegramelor care apar în cele mai cunoscute ziare ale timpului din Anglia, Spania sau Franța sau scrisorile cu autori politicieni celebri care sunt publicate în țările cu cea mai mare influență în politica Europei.
De exemplu veți putea citi despre schimbul de scrisori din anul 1873 dintre împăratul protestant al Germaniei Wilhelm și Papa Pius al IX-lea în care cel din urmă afișează vădit o atitudine a unui om care deține puterea mai presus de oricare alt muritor, atitudine dezbătută pe larg într-un articol de către Dostoievski. Papa, spune scriitorul rus se consideră o persoană care are dreptul să îi avertizeze pe suveranii lumii că tronul lor se poate clătina dacaă ei nu sunt pe placul Vaticanului. Ruptura dintre catolici și protestanți se pare că în acea perioadă ținea acapul de afiș al ziarelor din Europa iar afirmațiile Papei referitoare la întoarcerea eretecilor către biserică prin botez au fost catalogate ca un fel de propagandă catolică cu semnătură pontificală.
Cele mai multe texte din Scrieri politice fac referire la situația din Franța, raportul de putere dintre președintele nou ales și Adunarea Generală din acei ani, când Franța părea că încă are dilema republică sau monarhie. Aici ar fi foarte interesant de amintit părerea lui Dostoievski referitoare la votul universal care era atât de drag francezilor dar care în opinia lui nu era decât o foarte mare neghiobie ”nimeni nu ar putea da exemplu de o invenție mai stupidă.”
Despre politica Rusiei în Asia Mijlocie și vitejia soldaților ruși puteți citi de asemenea în această carte. Apoi despre relațiile Rusie cu Europa, faptul că în opinia scriitorului rus, Europa a acuzat de prea multe ori Rusia de perfidie și înșelătorie în relațiile politice, pe cînd Rusia nu a făcut decât să își abandoneze interesele proprii de dragul Europei. Toate textele din carte trebuie văzute în contextul politic al anilor de după 1848, în special în țările în care mai existau conflicte armate, exemplul Spaniei.
Problema religiei în special a relației dintre catolicism și celelalte culte religioase în special protestantismul, și afirmația că catolicismul nu va dispărea niciodată tocmai pentru că în acest mod vor dispărea și celelalte culte a căror motivație o constituie însăși protestul contra catolocismului manifestat de atâtea secole, se regăsește în scrierile sale destul de frecvent.
Fani sau nu ai lui Dostoievski ar fi bine să știți că această carte nu este un roman, și nici vreo scriere savantă a unui analist politic care își dorește ca opinia sa să schimbe optica guvernărilor. Este o colecție de texte document, unele dintre ele, iar restul de texte sunt articole, un fel de editoriale ale secolului 21 scrise nu neapărat de un mare jurnalist, dar de o persoană foarte talentată și cu o capacitate de viziune de ansamblu (ușor subiectivă) asupra lumii în care a trăit.
Alte recenzii de la F.M. Dostoievski :
