Ștefan Caraman e un nume deja cunoscut. Chiar are grupul său de cititori fideli după atâția ani! Dar atunci de ce a publicat Scrisori către Rita sub un pseudonim (Kaos Moon)? Ei bine, răspunsul ni-l dă chiar dumnealui:
„[…] mi-am dorit să fac un experiment scriind romanul asistat de chibiți (habar nu ai câte idei, personaje și contexte ies din aparent senilele, pornograficele ori paralelele comentarii).[…] Și de ce KAOS MOON… Pentru că e muzica unei trupe canadiene (cu același nume) din anii 90, care mi-a plăcut. Pentru că dacă aș fi semnat cu numele real aș fi fost luat drept cine și sunt și n-aș mai fi fost credibil în demersul meu.[…]”
Scrisori către Rita este, prin urmare, o carte cu o poveste inedită scrisă (oarecum) din mers. Însă nici nu trebuie să știi prea multe despre geneza acestui roman ca să cataloghezi cartea drept „originală”! Nu e o carte pentru pudici, vă spun din start – nici limbajul nu e pe gustul lor, iar despre poveste nici nu mai zic! E o carte pentru cititori deschiși la minte.
Cartea cuprinde destăinuirile unui anumit domn (să-i spunem așa) pe nume Nic Labiș. Bine, de fapt e un fel de crai monden (cam ca-n cartea lui Codin Maticiuc, dar diferit) care totuși se află în căutarea unui ideal feminin – oare Rita? (Asta e tema voastră de casă).
În ciuda celor 612 pagini, Scrisori către Rita nu e o carte de care să te plictisești! E genul acela de roman care nu știi ce fel de senzații îți stârnește: te tulbură, te amuză, te enervează, te șochează, ș.a.m.d.
Nu e o carte de care te desparți ușor (la mine nu s-a încheiat procesul încă). Te bântuie de-a dreptul! Și, totuși, nu vă recomand s-o citiți ziua! Mai bine o citiți noaptea, în liniște, o devorați înceeeeeeeeet…
Apărută la editura Tracus Arte, cartea lui Kaos Moons sau Ștefan Caraman (cum doriți), s-a bucurat de re-editări constante! Nici nu se putea altfel – e o carte care merită (și cei care au citit-o vă pot confirma)! În plus, după acest roman s-a realizat chiar și un serial teatral foarte apreciat!

Hmmm, mie mi-a cam stârnit interesul recenzia ta.
E o carte interesantă, dar cam stufoasă :)) Una peste alta, ți-o recomand (dacă nu te sperie grosimea ei :)) )
O am pe lista de achiziţii, sper să o am cât mai curând.
Deci like! 😉
Loredana, o avem și la concurs 😀
Ştiu, Diana!
Ofer altcuiva şansa. 🙂
Eh… eu chiar eram curioasa ce ai scrie!
Mulţumesc pt asta. 😉
🙂
V-a plăcut? 😀